PAGINA VERDE

Toamna in livadă

 A sosit toamna în ramuri

Cu rugina face valuri

Si  aşează văluri  sure

Peste ochii de pădure.

Numai ea ştie ce duce

In desagi, şi unde ajunge

In teascuri strugurii cei dulci

Nuci în scorburi pentru cuci.

>>>>>>>>>>>>>>

Castanii

Pe o alee cu castanii-n floare,

am trecut parcă… ieri.

Îmbătată de albul florilor,

de parfumul serilor de mai…

Le-am mângâiat trunchiul subţire,

cu privirea mea caldă,            

înflorită şi ea,

de prima iubire.

Le-am şoptit…mă voi întoarce,

Iar astăzi… m-am întors.

>>>>>>>>>>>>>

Oameni ai TERREI !

Încerc să mă cufund,

în adâncul fiinţei mele,

să rup stăvilarul gândurilor,

să le las să se-nalţe spre cer.

Să dau simţirii mele …

înţeles de cuvânt,

iar cuvîntul,

spre infinit să se îndrepte.

Să-ntreb galaxia,

universul întreg…

>>>>>>>>>>>>>

Spatiul verde din zonele urbane. Nu ma refer la parcuri, ci la spatiile verzi dintre case si mai ales blocuri, unde lumea sa aiba si umbra in dricul verii si al caniculei.

Arborii de nuci sunt foarte importanti in jurul caselor de locuit, pentru ca iodizeaza aerul.

Cati pomi fructiferi si copaci se planteaza anual in Bucuresti si in celelalte orase ale Romaniei ??????

In Israel, de 1 mai, fiecare locuitor al tarii trebuie sa planteze un pom, el insusi sau sa plateasca la primarie echivalentul in bani al acestei actiuni + udatul pe timp de un an. Asa a devenit Israelul o gradina, rasarita din desert. In Romania va rasari desertul din fostele gradini si paduri, cum este cazul cu dunele de nisip din Danemarca, care nu mai pot fi stavilite. Taiatul irational al padurilor, fara replantari de puieti si vinderea lemnului sub pretul adevarat, vor distruge nu numai echilibrul ecologic, ci vor da de suferit si locuitorilor – de fapt foarte pasivi – ai Romaniei.

In Romania, fiecare asteapta ca celalalt sau altcineva sa faca ceva, eventual Statul sau Bruxelles-ul, dupa care vine romanul ocoş si spune cum ar fi fost bine de facut sau ce s-a gresit. Asa este ei Românii destepti !

Ioan Marin Mălinaş

Gradina, pentru delectarea sufletului, a ochilor, a mintii, a inimii si pentru ca sa devenim mai buni !

Ioan Marin Malinas

>>>>>>>>www[1].power-point.ro_861_GRADINI

A decoji brazii in aceste conditii este la fel ca si cum ai  lua pielea de pe un om …  Cand te uiti la pozele cu brazi decojiti, observi usor cum  acestia parca plang incercand sa acopere zona decojita  (ranita) cu rasina .  Si eu care credeam ca este coaja luata de la pomii deja  taiati pentru lemn !!!  Vezi ce usor apar credintele false ? … de la presupuneri  neverificate, nebazate pe adevar !  Vezi ce intelepti sunt shamanii Tolteci cand ne indeamna  … “sa nu facem   presupuneri”?!

>>>>>>>>Salvați pădurile de brazi! (pdf)

A devenit deja  o tradiţie ca  FESTIVALUL PINULUI  NEGRU BĂNĂŢEAN  să deschidă în fiecare an  sezonul turistic în staţiunea  Băile Herculane.

Desfăşurat în perioada 04-05 iunie 2011 şi ajuns  la cea de-a  şaptea  ediţie,  festivalul îmbogăţeşte emblema de valori a staţiunii Băile Herculane cu simbolul habitatului PINULUI NEGRU BĂNĂŢEAN, recunoscut ca atare la nivel european.

            Festivalul este o acţiune iniţiată în cadrul  Proiectului LIFENAT04/RO/000225 Pădurile de Pin Negru de Banat-Parte a reţelei NATURA 2000 implementat în perioada 2004-2007. Proiectul a adus rezultate importante ce au reuşit să găsească soluţii la ameninţările habitatului Pinus nigra ssp banatica, să  promoveze  în faţa publicului larg importanţa acestuia şi să ducă la îndeplinirea cu succes a obiectivului proiectului: „Conservarea pe termen lung a pădurilor sub-Mediteraneene de Pinus Nigra Banatica, incluse în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei”. Proiectul a fost implemetat cu succes, apreciat de Uniunea Europeană ca un proiect de referinţă pentru dezvoltarea durabilă a Văii Cernei.

            Manifestarea capătătă în acest an valenţe deosebite, întrucât sărbătorim totodată şi Ziua Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei şi Ziua Mediului. 

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de  o bogăţie floristică şi faunistică remarcabillă, peisaje spectaculoase, ce au făcut posibilă recunoaşterea acestuia atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

            Programul festivalului cuprinde parada portului popular al comunităţilor locale, expoziţii picturi, fotografii, meşteşuguri tradiţionale, spectacole în aer liber, menit să atragă cât mai mulţi participanţi, pentru a putea astfel promova importnaţa şi necesitatea existenţei acestei arii naturale protejate.

>>>>>>>>>

În cadrul campaniei demarate de postul TV de desene animate, Minimax,  „Descoperă cum să fii verde în 80 de zile cu Minimax”, s-au înscris şi elevii clasei I – a din cadrul Liceului „Hercules” din Băile Herculane, coordonaţi de doamna învăţătoare Puşchiţă Maria.

În cadrul campaniei copiii pot lua parte la numeroase activităţi educative şi distractive, în scop ecologic. Astfel, sunt invitaţi să-şi demonstreze creativitatea şi să construiască din ambalaje reciclabile unul din personajele Minimax: Mini, Max, Cuţulache sau Pisicuţa. La final, fiecare clasă va trimite poze cu lucrarea realizată, având şansa să câştige unul din sutele de premii puse în joc (cărţi, rame ecologice şi o excursie pentru întreaga clasă).

Sprijiniţi de părinţi, de doamna învăţătoare şi de Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, cei mici au hotărât să o confecţioneze din materiale reciclabile (hârtie, peturi, o minge veche de fotbal, etc.) în măsura posibilităţilor şi a imaginaţiei, pe îndrăgita fetiţă din desene animate, Mini.

Prin acţiunea lor, cei mici se înscriu astfel în rândul celor ce militează pentru un mediu înconjurător mai sănătos, mai curat, dovedind astfel de mici un caracter ecologic şi responsabil faţă de natura dătătoare de viaţă.

Toată lumea a muncit, s-au făcut multe poze şi sperăm că eforturile celor mici vor fi răsplătite cu premiul cel mare al concursului.

>>>>>>>>>

În staţiunea Băile Herculane se va desfăşura în perioada 5-6 iunie 2010 cea de-a şasea ediţie a  “Festivalului Pinului Negru Bănăţean”. Festivalul, devenit deja o tradiţie, este o acţiune iniţiată în cadrul Proiectului LIFENAT04/RO/000225 Pădurile de Pin Negru de Banat-Parte a reţelei NATURA 2000 implementat în perioada 2004-2007. Proiectul a adus rezultate importante în ceea ce priveşte soluţiile necesare  diminuării ameninţărilor habitatului Pinus nigra ssp banatica, apoi pentru a promova  în faţa publicului larg importanţa acestuia şi pentru a duce la împlinire cu succes a obiectivului proiectului: „Conservarea pe termen lung a pădurilor sub-Mediteraneene de Pinus Nigra Banatica, incluse în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei”. Proiectul a fost implementat cu succes,  fiind apreciat de Uniunea Europeană ca un proiect de referinţă pentru dezvoltarea durabilă a Văii Cernei. Încă de la prima ediţie a festivalului, pinul negru bănăţean a devenit un simbol extrem de iubit şi preţuit de comunităţile locale, ceea ce a condus la respect şi protecţie din partea oamenilor faţă de această specie şi implicit faţă de mediul înconjurător. Evenimentele organizate cu ocazia acestui festival reprezintă o reală oportunitate de promovare a importanţei acestei specii. Sunt, de asemenea organizate concursuri de fotografie, pictură, poezie şi cântece pentru copii, ce au ca subiect central pinul negru de Banat, ce se vor finaliza cu premierea celor mai bune lucrări ale acestor categorii. Programul manifestărilor cuprinde o paradă a portului popular, expoziţii de meşteşuguri tradiţionale şi de pictură, desene şi fotografii, proiecţii de imagini şi filme documentare din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei. De asemenea, va avea loc  şi o masă rotundă cu tema “Managementul durabil al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei în relaţie cu dezvoltarea socio-economică a comunităţilor locale”, urmată de o drumeţie pe traseul turistic Hotel Roman – Grota Haiducilor – Foişor Verde – Grota cu Aburi – Foişorul Roşu.>>>>>>

Începând din anul 1970, în fiecare an, la 22 aprilie se celebrează Ziua Pământului. La început Ziua Pământului a fost marcată în Statele Unite, apoi în tot mai multe ţări oamenii au dorit să atragă atenţia asupra degradării mediului înconjurător şi asupra efectelor poluării.

Astăzi, 22 aprilie 2010, elevii clasei a IV-a B de la Liceul „Hercules” din Băile Herculane, însoţiţi de d-na învăţătoare Puşchiţă Maria şi de reprezentanţii Administraţiei Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, au marcat acest eveniment plantând puieţi de pin şi efectuând o acţiune de igienizare.

La ora 12 ne-am deplasat la locul unde urma să plantăm puieţii: pe Valea Cernei, Şapte Izvoare Calde în aval de barajul Prisaca. La sosire d-şoara ing. Ciolocoi Diana le-a explicat copiilor importanţa acestei zile şi importanţa acţiunii pe care ei o vor efectua prin plantarea de puieţi şi ecologizarea zonei respective.

Domnul ing. Gaşpar Ioan le-a prezentat modul de plantare al puieţilor de pin negru de Banat, atragându-le copiilor atenţia ca în groapă să fie introdusă doar rădăcina şi acoperită cu pământ vegetal sau de împrumut până la nivelul coletului, iar apoi bine bătătorit pământul în jurul puietului prin tasare cu piciorul.

După toate aceste indicaţii ne-am apucat de treabă: unii săpam gropile, alţii aşezam puietul şi puneam pământ în jurul lui, alţii înarmaţi cu „mânuşi” şi saci ecologici curăţam zona de resturile aruncate neglijent şi inconştient de turişti şi chiar de localnici.>>>>>>>

…de ZIUA PĂMÂNTULUI!!!

In anul 1948, prima Adunare Mondială a a decis instituirea unei zile mondiale dedicate sănătăţii.

Începând cu anul 1950 în fiecare an, la 7 aprilie, se celebrează Ziua Mondială a Sănătăţii. Manifestările organizate în întreaga lume la această dată au în centru probleme de maximă importanţă pentru momentul respectiv. Se încearcă să se atragă atenţia asupra unei zone prioritare de care să se ocupe Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Tema propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru acest an este Urbanizare şi sănătate.

(Redacţia)

——————————————————

DOMNIŢA IGIENA

Dragi copii, nu pregetaţi

Vorba mea o ascultaţi:

Sunt prietena, aflaţi

A copiilor curaţi.

Spre folosul tuturor

Vreau să vin întrajutor,

Tuturor acelor care

Uită că exist, se pare.

.

Am să vă vorbesc deschis

Şi mai clar nu pot să spun:

Port la mine un  săpun,

Pentru dinţi – o periuţă.

Cred că ai şi mătăluţă!

>>>>>

Pledoarie pentru respectarea Pământului

Ora Pământului

Sâmbătă, 27 martie

Ora 20,30 – 21,30

De o bună vreme încoace, parcă suntem puşi în faţa unui nou Univers, a unui alt Pământ. Străin de noi toţi, îndeobşte. Nu-l mai recunoaştem, nu ne mai recunoaşte? Contemplând imaginea lui, ai un oarecare şoc afectiv. Ce se întâmplă? Să fie oare Începutul sfârşitului? Nici cerul nu mai e acelaşi.

Gheţari care se topesc, poli care îşi modifică poziţia, supraîncălzire, dezastre naturale inimaginabile, pământul care se crapă şi o ia la vale cu aşezări omeneşti cu tot, păduri care se mistuie-n flăcări din senin, cutremurări de scoarţă, fel de fel de nenorociri şi dezastre. Ce-a mai rămas din Terra? Mai bine zis, ce-a devenit bătrâna Terra? Teatrul de luptă, arenă însângerată, scenă în care se joacă scenarii de groază. Veştile rele ne cotropesc. Ce-i de făcut? – mă întreb şi eu, precum Cernâşevski.

Nu mai există armonie în lume, noi înşine nu mai suntem în armonie cu natura. E timpul să facem ceva. E timpul să stingem luminile, ca să se vadă Lumina. E vremea să ne gândim la Pământul care, de bine de rău, ne mai ţine.

Măcar o oră. 60 de minute pe an. Pământul ne poartă precum un atlant, pe umerii săi. Să-i aducem un smerit omagiu.

Să-l lăsăm „să respire” puţin.

>>>>>>>>-Ora Pământului – E timpul să începem. Acum!

Tot ce trebuie ştiut despre iniţiativa “Earth Hour 2010″

O iniţiativă pornită în urmă cu câţiva ani, Ora Pământului simbolizează perioada de 60 de minute în care omenirii îi pasă de Pamânt. Şi pentru a o arata, stinge lumina şi stă pe întuneric. Plecată din îndepărtata Australie, mişcarea Ora Pământului (Earth Hour în engleză) este un protest împotriva poluării şi dezvoltării ce nu ţine cont de natura şi starea generală a Pământului.

.

Ora Pământului 2010 – Lasă Pământul să respire!

// posturi populare despre ora pamantului

• Ora Pamantului 2010 in Romania
• Earth Hour 2010 in Romania – promo video
• Ora pamantului anul trecut in Romania
• Ora Pamantului 2009 – cifre si urmari
• Ajuta-ne sa promovam Ora Pamantului in Romania !

// au aderat la ora pamantului

• Earthour.org
• Ecologie pe Energeia
• Ziua Pamantului

// Comentarii ale sustinatorilor

• Ora Pamantului 2010 in Romania – stinge si tu lumina: [...] La nivel mondial se asteapta participarea a
• Alecs: Si noi am incercat sa ne ajutam planeta,
• georgiana: e placuta aceasta oara earth hour de 27
• Mihalache: Salut aceasta initiativa si anul acesta, mi’as
• EcoSezon: Ora Pamntului va fi o ora mondiala cand
• ……………………………..

15 martie – 15 aprilie LUNA PĂDURII

Pădurea,  pe lângă faptul că e o resursă naturală inestimabilă de bunuri, reprezintă, prin funcţiile sale speciale, şi un factor important de menţinere a echilibrului ecologic, de protecţie a mediului, prin protecţia solului împotriva eroziunii, a alunecărilor de teren şi a deşertificării, îmbunătăţirea bilanţului hidric şi asigurarea purităţii apelor, ameliorând acţiunea factorilor climatici dăunători. De asemeni, pădurea constituie şi cel mai important factor în asigurarea igienizării mediului, creând astfel un cadru natural favorabil pentru odihnă şi recreere, atât de necesare omului modern.

Luna Pădurii constituie, prin prisma celor arătate mai sus, unul din cele mai importante evenimente ecologice marcate de către iubitorii naturii in fiecare an între 15 martie şi 15 aprilie. Între iubitorii naturii o categorie aparte o reprezintă silvicultorii, pentru care această perioadă are o semnificatie aparte; denumită, într-un mod sugestiv, şi ,,Sărbătoarea sădirii arborelui”, pentru silvicultori această sărbătoare capătă azi valenţe deosebite atât prin prisma importanţei procesului în sine cât şi a importanţei sădirii, in sufletele tuturor, a sentimentului de dragoste şi respect pentru pădure, ca singură garanţie pentru păstrarea şi perpetuarea pădurii, şi menţinere astfel a echilibrului ecologic necesar unei vieţi normale şi sănătoase.

Instituirea unei astfel de luni dedicate pădurii îşi are rădăcinile în anul 1872, când a debutat “sărbătoarea sădirii arborilor”, în America, la iniţiativa ministrului din acea vreme Sterling Morton, ca o consecinţă despăduririlor masive ce aveau loc în perioada respectivă, ce ameninţau dispariţia tuturor pădurilor. Pilda Americană a cuprins apoi întreaga lume civilizată. Astfel, la primul Congres pentru silvicultură de la Paris, în anul 1901, reprezentantul Franţei a propus o moţiune în favoarea stabilirii unei sărbători a arborelui, formulate astfel: ,, Să se creeze în fiecare ţară, în a doua duminică a lunii octombrie, o sarbătoare a arborelui, la fel ca cea din Statele Unite şi care să fie consacrată de către elevii şcolilor pentru a planta un arbore”.

La noi iniţiativa demersurilor de masă a fost luată , în anul 1902, de către un carturar : Spiru Haret, în perioada în care era ministru al Cultelor şi Instrucţiei Publice.

Serbarea sădirii arborelui, aşa cum a fost denumită, a prins teren, luând cu timpul caracterul unei adevărate sărbători de primavară, al unei sărbători naţionale. Astfel, în anul 1937 au fost organizate 2910 serbări cu 388 de mii de participanţi, împădurindu-se 3714 hectare.

Începând cu anul 1953, s-a stabilit prin lege, ca în perioada martie – aprilie a fiecărui an , în funcţie de condiţiile climatice, să se serbeze Luna Pădurii. Începând cu anul 1989, aceasta se serbează în perioada 15 martie – 15 aprilie, prin diferite manifestări cum ar fi : conferinţe, simpozioane, apariţii la Tv şi interviuri în presă ale unor personalităţi din silvicultură, organizarea de şantiere de împădurit cu elevi şi studenţi, etc.

Acestă manifestare, prin modul ei de desfăşurare, evidenţiază conceptul de dezvoltare durabilă a pădurilor, deosebit de important în opinia specialiştilor din diverse domenii (silvicultori, ecologi, sociologi, economişti etc.) de a contracara efectele negative ale presiunii antropice asupra pădurilor şi de identificare a unor metode corecte de gestionare a fondului forestier, astfel încît tăierea arborilor să se facă planificat, în relaţie directă cu măsurile de refacere a pădurii şi a funcţiunilor sale.

Constantin Vlaicu, martie 2010

A cunoaşte. A iubi
Înc-o dată, iar şi iară
a cunoaşte-nseamnă iară
a iubi e primăvară.

A iubi – aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.

A cunoaşte. A iubi.
Care-i drumul? Ce te-ndeamnă?
A cunoaşte – ce înseamnă?
A iubi – de ce ţi-e teamă?
printre flori şi-n mare iarbă?

Printre flori şi-n mare iarbă,
patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit,
cu rumoare şi ardoare
de albine re-ncarnate.

Înc-odată, iar şi iară,
a iubi e primăvară.

>>>>>>

Peisaj

Pian şi candelă de ceară,

Acorduri vii de primăvară

Şi note umede din noi

Vibrează peste amândoi.

E o iluzie că sunt

În haină rece de cuvânt,

Cascadă zgomotoasă-n ierbi,

Ci-n trup de humă mă discerni

Dintr-o minune o vioară,

Când rătăcirea mă-nfioară,

Întinsă între stea şi rouă

Mă frâng precum o coardă-n două.

>>>>>>

lacrima Pământului

„Din Cosmos, Pământul se vede ca o lacrimă;

aşa o fi fost proiectul ?” (V. Ghica)

Pământul lăcrimează

atunci când creşte

înflorind pe lume

pomul –

se-aude o melancolie

încingându-ne

ca un meridianse-

aude câte-un foşnet

prin oglinzio

umbră adorată

>>>>>>

După Rosia Montana, a doua bomba, iar guvernul si Biserica tac chitic („Eu dau tot, de la Tisa la Balcic, numai ca sa nu abdic”, zicea regele Carol al II-lea):

The Times: Romania ar putea gazdui o instalatie de depozitare a deseurilor nucleare din Uniunea Europeana

de R.P. HotNews.ro

Miercuri, 17 februarie 2010, 10:27 Actualitate | Internaţional

Deseurile nucleare din intreaga Uniune Europeana ar putea fi depozitate in Europa de Est. Potrivit unor planuri luate in considerare de statele comunitare, deseurile vor fi ingropate intr-o instalatie centrala de depozitare subterana, informeaza The Times. Opt state poarta discutii in acest moment in ceea ce priveste transportul si depozitarea deseurilor: Romania, Bulgaria, Olanda, Italia, Polonia, Slovacia, Lituania si Slovenia.

O noua intalnire intre cele opt state este programata pentru luna mai. Publicatia britanica anunta ca proiectul, care vine pe fondul unei renasteri a interesului pentru energia nucleara, ar putea primi unda verde de la Comisia Europeana in cursul acestui an.

>>>>>>

Daţi-mi un fluier

La frunză v-aş zice o doină din sat,

Cântată fiind cândva, într-o vară,

Compusă de-un Ion pentru-o Mărioară.

Iubire rămasă făr’ de rezultat.

Răchita doinea şi ea-n ulicioară,

Şi grâul în spicul abia secerat;

Sălta la fereastră boboc de muşcat’,

Răscrucea vuia în fiece seară.

Aduceţi un fluier sau daţi-mi un pai,

Ce chef am de-un cântec de dor şi de drag!

Să zboare ca vântul acolo, pe-un plai,

Să simt cum tresaltă ţărâna din prag,

Să-mi stâmpăr un foc ce mă mistuie, vai!

E mult prea departe iubitu-mi meleag!

>>>>>

Renaşterea

Sublime miresme înoată-n albastru,

Cireşi înfloriţi, sălcii verzi, alb de nufăr

Privesc cu sfială spre-a zilelor astru,

Încet mă strecor înspre vis… nu mai sufăr!

Văd firul de iarbă cum creşte-n tăcere

Şi muguru-i gata plesnit, ce splendoare!

Narcisa-mi zâmbeşte-unduind de plăcere

Redând bucuria în suflet de floare.

Şi-un zumzet sălbatec îmi umple-universul

Un zgomot de-aripă uşor mă pătrunde

Deschid călimara lăsând tandru, versul

Să picure-n calde, mirifice unde.

>>>>>

Un singur om pe Terra consumă atâta oxigen într-un an, cât produc aprox. 640 de arbori, incluzând naveta cu maşina, la serviciu, călătoria cu avionul în concediu etc.. Or, noi am defrişat în mod sălbatic pădurile din România, fără să fi fost replantate, vînzând lemnul de multe ori sub preţ; tăiem pomii fructiferi şi alţi copaci, distrugem fîneţele în stil barbar şi desecăm lacurile şi luncile, pentru construcţii.

Toate acestea, împreună cu industria, avioanele şi circulaţia rutiera au dus la rezultatul, pe care le cunoaştem : schimbarea climei.

Este cazul să intreprindem ceva, fiecare în mod individual, să nu aşteptăm totul numai din partea Statului, căci ne aflăm în ceasul al doisprezecelea. Dacă nu vom reuşi să plantăm fiecare 600 de arbori, măcar să-i îngrijim pe cei existenţi şi să se sileasca fiecare să facă acestu lucru, pe terenul proprietate personala sau în locurile publice. O pădure are nevoie de 50 de ani, pentru a putea ajunge în faza de maturitate a copacilor, un pom fructifer de minimum opt sau zece ani şi dacă nu începem acum, atunci şi efectul lor se va lăsa aşteptat !

Eu am plantat anul acesta 20 de pomi, urmînd să continui în iarnă şi primavară ce urmează. >>>>>>>Ion Marin Mălinaş:,,Reîmpăduriţi şi plantaţi arbori în gradini şi plante pe balcon !”

Visa a muntelui pădure

Un brad frumos, de la Voineasa,

Sub o fereastră am plantat,

Era stingher şi întristat,

Dar îl vedeam înalt cât casa.

.

Cu soarta noastră din câmpie

El foarte greu s-a împăcat,

Plăpând şi dezrădăcinat

De viaţă n-a mai vrut să ştie.

.

Lipsit de-a brazilor putere,

De-arşiţa zilei dogorit

Din răsărit în asfinţit,

Şi singur, cum putea să spere?

.

Visa a muntelui pădure

Cu liniştea-i de neuitat

Din aerul înmiresmat

Şi-n armonii de soluri dure.

.

Bătut de soare şi lumină

Ca un orfan a vieţuit,

De nici un frate ocrotit,

Oftând în roua cristalină.

.

Dar viaţă lui rău încercată,

În noaptea rece de ajun

A ultimului Sfânt Crăciun,

De un tâlhar a fost curmată.

.

A plâns sărmana rădăcină,

În golul straniu, infinit,

L-a pomenit şi l-a jelit

Cu lacrimi calde de creştină.

Florica Gh. Ceapoiu

>>>>>

Masivul Retezat este singurul obiectiv care reprezinta Romania in cursa pentru CELE 7 MINUNI NATURALE ALE LUMII. Avem timp sa il votam, pana in 7 iulie, pentru a ramane intre primele 77 nominalizari. In cazul in care Retezatul va ajunge printre primele 77 sau chiar 21 de finaliste, acesta va avea enorm de castigat la capitolul imagine (MULTA PUBLICITATE GRATUITA), implicit in ceea e priveste resursele financiare si atragerea atentiei asupra ariilor protejate (dupa cum bine stiti Retezatul este Parc National), deci mai multa protectie oficiala. Organizatorii competitiei, care au desfasurat si competitia CELE 7 MINUNI ANTROPICE ALE LUMII (constructii facute de om) au anuntat ca numarul de turisti a crescut cu pana la 70 la suta, in cazul castigatoarelor. De votat se voteaza simplu, si nu dureaza decat 2 minute. Nu vi se cer decat numele, o adresa de e-mail, varsta si tara . Citeşte aici şi votează>>>>

~ În urma Conferinţei Mondiale de la Stockholm din anul 1972, consacrată problemelor mediului înconjurător, adunarea Generală a ONU a hotărât ca pe întreaga planetă data de 5 iunie să marcheze Ziua internaţională a mediului înconjurător, pentru ca „în fiecare an această zi să readucă în atenţia locuitorilor Terrei cerinţa ca raportul Om – natură să rămână echilibrat ”.

—————————

~ Documentarul eco Home, în regia lui Yann Arthus-Bertrand, premieră oficială în România, a deschis Ziua Internaţională a Mediului, în cadrul TIFF. Filmul, produs de Luc Besson şi narat de Glen Close, urmăreşte în detaliu impactul negativ pe care oamenii l-au avut asupra echilibrului natural al planetei.  Regizorul Yann Arthus-Bertrand a primit titlul „2009 Champions of the Earth” din partea Naţiunilor Unite.

>>>> vizionaţi documentarul aici>>>>

————————–

Două scenete ecologice dedicate Zilei Internaţionale a Mediului de către Olimpia Sava:

1. ,,Zece paşi spre a fi ecologist

2. ,,S.o.S. PĂMÂNTUL”

Fiecare om are grădina lui reală sau închipuită. Cine n-a avut-o sau n-a inventat-o, e un mare nefericit. Avem nevoie de grădini. Grădini sufleteşti unde să cultivăm flori proaspete şi pastelate: prietenia, iubirea, înţelegerea, compasiunea, celelalte virtuţi morale.

Cu toţii credem că grădina noastră este neasemuită. Şi-n ea ne păstrăm comorile copilăriei, ale tinereţii, ale maturităţii şi ale senectuţii. Desigur,  fiecare vârstă are dimensiunile ei spirituale. Tinereţea, aspiraţia către înalt, flori limpezi şi puternic parfumate,  maturitatea – Înaltul – flori în plină vigoare,  senectutea – flori de amurg, învolburate-n ceţuri sinilii, curgând înspre toamnă, cu parfumuri vetuste, abia mai păstrând adierea zefirului.

Tot în grădinile noastre sufleteşti poţi întâlni, pe lângă plante  şi arbori de toate speciile, şi mulţi prieteni dragi: albine, fluturi, libelule, arici, broscuţe, melcişori, mioare, şi un norod de bondari şi insecte minuscule care ne ţin hangul la joacă.

O grădină este o fărâmă de Rai. Aici poţi face orice şi poţi invita pe oricine. Nu există limite de vârstă ori de  altă natură. Paradisul e tot o grădină. Grădina Genezei. Prima grădină a omului. Acolo unde strămoşii noştri dintâi se plimbau nestingheriţi, pe alei, se înfruptau de roadele şi parfumurile ei,  „în liniştea serii”, până într-o zi când s-a stricat echilibrul.

Uneori, e atâta mireasmă-n grădină încât parcurgi ameţit, năucit de culoare şi de parfum, luminişurile, ascultând harpe de îngeri, alăute şi flaute măiestre,  şi, la umbra unei tufe de liliac îţi îngădui să visezi.>>>>

În perioada 12.06.-13.06.2009, în Băile Herculane se va desfăşura a cincea ediţie a Festivalului Pinul Negru de Banat.

Festivalul este o acţiune iniţiată în cadrul  Proiectului LIFENAT04/RO/000225 Pădurile de Pin Negru de Banat-Parte a reţelei NATURA 2000, implementat în perioada 2004-2007. Obiectivul proiectului a fost: ~ Conservarea pe termen lung a pădurilor sub-Mediteraneene de Pinus Nigra Banatica, incluse în Parcul National Domogled Valea Cernei~

În cadrul festivalului se va organiza cunoscutul concurs cu tema Pinul Negru de Banat . Acesta este destinat tuturor elevilor cu interes deosebit în arta creaţiei, ei fiind integraţi atât în sistemul educaţional elementar şi gimnazial cât şi liceal>>>>

——————————

Activităţi similare aflate în programul de acţiuni al Parcului Naţional Domogled Valea Cernei,

citeşte aici:

- Activităţi educaţionale

- Proiect edcuaţional finanţat

- Proiectul LIFE 04NAT/000225 Pădurile de Pin negru de Banat Parte a Reţelei NATURA 2000

~ Cezarina Adamescu – ,,Poemele ţărânei”, poeme dedicate Zilei Pământului

~ Stan M. Andrei – ,,Litanii scrise pe frunze”

~ Arta decorării ouălelor de Paşte

~ Andrei Parapiru:,,Istoria cerurilor şi a pământului”

O sărbătoare importantă, marcată în fiecare an cu preponderenţă de silvicultori, LUNA PĂDURII, ne aduce la sediul Ocolului Silvic Mehadia pentru a sta de vorbă cu managerul acestei instituţii, recent instalat în această funcţie, domnul inginer SABIN NICOLESCU:

-

– Domnule inginer şef ocol Sabin Nicolescu, sunteţi conducătorul unei importante instituţii locale ce administrează o bogătie insemnată, ce o putem considera, prin efectele ei benefice, ca un bun al intregii comunităţi. Deţineti această funcţie, aici la Ocolul Mehadia, de o perioadă relativ scurtă, ce fără indoială nu a permis unei bune parţi din locuitorii Mehadiei de a vă cunoaşte. Oferindu-ne această şansă de a sta de vorbă cu Dumneavoastră, am vrea pentru început să oferim şi cititorilor noştri această ocazie de a vă cunoaşte.

– Sunt absolvent al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, promoţia 1977 şi de la terminarea facultăţii mi-am desfăşurat activitatea profesională în pădurile Banatului Montan, respectiv 32 de ani. Primii paşi, ca silvicultor, i-am facut la Ocolul Silvic Văliug, ca inginer stagiar iar în scurt timp ca şef de ocol. După 8 ani, trecând la Direcţia Silvică Caraş-Severin (pe atunci Inspectorat Silvic Judeţean), am ocupat diferite funcţii, de la inginer şef birou până la director tehnic şi director o perioadă scurtă de timp. În anul 2001 m-am transferat la Agenţia de Protecţie a Mediului Reşiţa, iar de acolo la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timişoara, până în februarie 2005 când am revenit în Direcţia Silvică Reşiţa, ca şef de ocol la Ocolul Silvic Oraviţa şi de aici în luna martie 2009 am fost numit şef ocol la Ocolul Silvic Mehadia.

- Sunteţi, cum s-ar putea spune, ,,un veteran” în silvicultură,  un bun cunoscător al pădurilor din Banatul Montan. Perioada scursă de la investirea Dumneavoastră în această funcţie, aici la Mehadia, v-a permis să vă faceţi o imagine asupra stării pădurilor administrate de Ocolului Silvic Mehadia comparativ cu cele ale altor ocoale?

– Prin funcţiile pe care le-am deţinut de-a lungul celor 32 de ani, am avut în permanenţă o legătură strânsă cu pădurea. Practic nu există bazin forestier în judeţ în care să nu fi pătruns şi să nu-l fi ,,parcurs la picior”, aşa cum spunem noi silvicultorii. Pădurile administrate de Ocolul Silvic Mehadia îmi sunt cunoscute foarte bine încă din anii 1986-1989, când am fost ,,îndrumător”, din partea Direcţiei Silvice la acest ocol. Încă de atunci am îndrăgit pădurile de fag de pe Valea Craiovei, Valea Mehadicii, Cornereva, Polom sau Sfârdin. Sunt puţine ocoale din judeţ, şi chiar din ţară, care se pot lăuda cu arborete având vârste de până la 180-190 de ani.  Totodată întâlnim şi arborete tinere de fag, larice sau duglas, pe sute de hectare, în Belentin, Craiovicea, Tarniţa, Frăsincea si alte bazinete de pe raza ocolului. Cu o aşa zestre forestieră se mai pot mândri ocoalele vecine Nera şi Bozovici, precum şi Ocolul Silvic Rusca Montană>>>>

Se spune, ca ,,datoria fiecaruia in viata este de a aduce pe lume un copil, a ridica o casa si a sadi un pom”.15 martie -15 aprilie reprezinta pentru pentru silvicultori, o perioada cu o semnificatie aparte in cadrul careia ,,sadirea pomului” capata valente deosebite atat prin prisma importantei procesului in sine cat si a importantei sadirii, in sufletele tuturor, a sentimentului de dragoste si respect pentru padure ca singură garantie pentru pastrarea si perpetuarea padurii, mentinerea echilibrului ecologic necesar unei vieti normale si sanatoase, atat pentru noi cat si pentru urmasii nostri. Acesta perioada, cunoscuta silvicultorilor de pe intreg mapamondul sub numele de ,, Luna Padurii”, constituie, in special la noi, un prilej pentru slujitorii padurilor de a face din padure un subiect de atentie, de a promova ideile silvice si in acelasi timp de a-si indruma semenii in rezolvarea acestei ecuatii a vietii unde padurea reprezinta o componenta esentiala fara de care celelalte componente nu-si mai gasesc locul si sensul in aceasta ecuatie: copiii ce-i aducem pe lume si casa ce o vom cladi, fara protectia oferita de padure, devin elemente iluzorii in mentinerea unui curs firesc al vietii pe Pamant.

Acest concept, aceasta sarbatoare are o lunga si interesanta istorie; cunoscuta in trecut sub numele de ,,Sarbatoarea sadirii arborelui” si mai nou numita ,,Luna padurii”, aceasta isi are originea in ideea de a ocroti padurea si a fost initiata in America in anul 1872 de catre ministrul agriculturii din acea vreme Sterling Morton, dupa ce distrugerea padurilor luase proportii atat de mari incat era iminenta disparitia tuturor padurilor, astfel declarandu-se ziua de 22 aprilie ca Ziua Arborelui.>>>>>

TĂRÂM DE POVESTE

Vine, nu întâia oară

Prin făget, o căprioară.

Bea cu sete şi se-adapă

Steaua scânteind în apă.

.

Apa de izvor e bună,

Râde-n ea un ciob de lună.

Râde şi-un luceafăr stins

Într-un lac de necuprins.

.

De ce râd atâtea astre

În poienile măiastre?

Şi de se vin pe furiş

Cerbi şi ciute-n luminiş?

.

Eu vă dau o bună veste:

Că-i tărâmul de poveste

Unde poposesc eroi

Şi se nasc legende noi…>>>>

Ecologist I:– Poluanţii, peste zece,
Reuşesc, pe zi ce trece,
Mai puternici să devină
Numai din a noastră vină.

Ecologist III:  – Astfel, vom fi vinovaţi
Şi, desigur, acuzaţi,
Că trăim cu nepăsare
În timp ce natura moare.

Ecologist II: – Aşadar, ce-i de făcut?

Ecologist I:– S-o luăm de la-nceput!
Mai întâi, să-i cercetăm,
Bine să ne informăm,

Apoi, să colaborăm.

Ecologist III: – Putem să-i înlăturăm:
Nu vom reuşi cu toţi?
Mai lăsăm şi la nepoţi,

Dar vom spune răspicat
Că măcar am încercat.
Puţinul realizat
Nu va fi de neglijat->>>>