PAGINA VERDE

Masivul Retezat este singurul obiectiv care reprezinta Romania in cursa pentru CELE 7 MINUNI NATURALE ALE LUMII. Avem timp sa il votam, pana in 7 iulie, pentru a ramane intre primele 77 nominalizari. In cazul in care Retezatul va ajunge printre primele 77 sau chiar 21 de finaliste, acesta va avea enorm de castigat la capitolul imagine (MULTA PUBLICITATE GRATUITA), implicit in ceea e priveste resursele financiare si atragerea atentiei asupra ariilor protejate (dupa cum bine stiti Retezatul este Parc National), deci mai multa protectie oficiala. Organizatorii competitiei, care au desfasurat si competitia CELE 7 MINUNI ANTROPICE ALE LUMII (constructii facute de om) au anuntat ca numarul de turisti a crescut cu pana la 70 la suta, in cazul castigatoarelor. De votat se voteaza simplu, si nu dureaza decat 2 minute. Nu vi se cer decat numele, o adresa de e-mail, varsta si tara . Citeşte aici şi votează>>>>

~ În urma Conferinţei Mondiale de la Stockholm din anul 1972, consacrată problemelor mediului înconjurător, adunarea Generală a ONU a hotărât ca pe întreaga planetă data de 5 iunie să marcheze Ziua internaţională a mediului înconjurător, pentru ca „în fiecare an această zi să readucă în atenţia locuitorilor Terrei cerinţa ca raportul Om – natură să rămână echilibrat ”.

—————————

~ Documentarul eco Home, în regia lui Yann Arthus-Bertrand, premieră oficială în România, a deschis Ziua Internaţională a Mediului, în cadrul TIFF. Filmul, produs de Luc Besson şi narat de Glen Close, urmăreşte în detaliu impactul negativ pe care oamenii l-au avut asupra echilibrului natural al planetei.  Regizorul Yann Arthus-Bertrand a primit titlul „2009 Champions of the Earth” din partea Naţiunilor Unite.

>>>> vizionaţi documentarul aici>>>>

————————–

Două scenete ecologice dedicate Zilei Internaţionale a Mediului de către Olimpia Sava:

1. ,,Zece paşi spre a fi ecologist

2. ,,S.o.S. PĂMÂNTUL”

Fiecare om are grădina lui reală sau închipuită. Cine n-a avut-o sau n-a inventat-o, e un mare nefericit. Avem nevoie de grădini. Grădini sufleteşti unde să cultivăm flori proaspete şi pastelate: prietenia, iubirea, înţelegerea, compasiunea, celelalte virtuţi morale.

Cu toţii credem că grădina noastră este neasemuită. Şi-n ea ne păstrăm comorile copilăriei, ale tinereţii, ale maturităţii şi ale senectuţii. Desigur,  fiecare vârstă are dimensiunile ei spirituale. Tinereţea, aspiraţia către înalt, flori limpezi şi puternic parfumate,  maturitatea – Înaltul – flori în plină vigoare,  senectutea – flori de amurg, învolburate-n ceţuri sinilii, curgând înspre toamnă, cu parfumuri vetuste, abia mai păstrând adierea zefirului.

Tot în grădinile noastre sufleteşti poţi întâlni, pe lângă plante  şi arbori de toate speciile, şi mulţi prieteni dragi: albine, fluturi, libelule, arici, broscuţe, melcişori, mioare, şi un norod de bondari şi insecte minuscule care ne ţin hangul la joacă.

O grădină este o fărâmă de Rai. Aici poţi face orice şi poţi invita pe oricine. Nu există limite de vârstă ori de  altă natură. Paradisul e tot o grădină. Grădina Genezei. Prima grădină a omului. Acolo unde strămoşii noştri dintâi se plimbau nestingheriţi, pe alei, se înfruptau de roadele şi parfumurile ei,  „în liniştea serii”, până într-o zi când s-a stricat echilibrul.

Uneori, e atâta mireasmă-n grădină încât parcurgi ameţit, năucit de culoare şi de parfum, luminişurile, ascultând harpe de îngeri, alăute şi flaute măiestre,  şi, la umbra unei tufe de liliac îţi îngădui să visezi.>>>>

În perioada 12.06.-13.06.2009, în Băile Herculane se va desfăşura a cincea ediţie a Festivalului Pinul Negru de Banat.

Festivalul este o acţiune iniţiată în cadrul  Proiectului LIFENAT04/RO/000225 Pădurile de Pin Negru de Banat-Parte a reţelei NATURA 2000, implementat în perioada 2004-2007. Obiectivul proiectului a fost: ~ Conservarea pe termen lung a pădurilor sub-Mediteraneene de Pinus Nigra Banatica, incluse în Parcul National Domogled Valea Cernei~

În cadrul festivalului se va organiza cunoscutul concurs cu tema Pinul Negru de Banat . Acesta este destinat tuturor elevilor cu interes deosebit în arta creaţiei, ei fiind integraţi atât în sistemul educaţional elementar şi gimnazial cât şi liceal>>>>

——————————

Activităţi similare aflate în programul de acţiuni al Parcului Naţional Domogled Valea Cernei,

citeşte aici:

- Activităţi educaţionale

- Proiect edcuaţional finanţat

- Proiectul LIFE 04NAT/000225 Pădurile de Pin negru de Banat Parte a Reţelei NATURA 2000

~ Cezarina Adamescu – ,,Poemele ţărânei”, poeme dedicate Zilei Pământului

~ Stan M. Andrei – ,,Litanii scrise pe frunze”

~ Arta decorării ouălelor de Paşte

~ Andrei Parapiru:,,Istoria cerurilor şi a pământului”

O sărbătoare importantă, marcată în fiecare an cu preponderenţă de silvicultori, LUNA PĂDURII, ne aduce la sediul Ocolului Silvic Mehadia pentru a sta de vorbă cu managerul acestei instituţii, recent instalat în această funcţie, domnul inginer SABIN NICOLESCU:

-

– Domnule inginer şef ocol Sabin Nicolescu, sunteţi conducătorul unei importante instituţii locale ce administrează o bogătie insemnată, ce o putem considera, prin efectele ei benefice, ca un bun al intregii comunităţi. Deţineti această funcţie, aici la Ocolul Mehadia, de o perioadă relativ scurtă, ce fără indoială nu a permis unei bune parţi din locuitorii Mehadiei de a vă cunoaşte. Oferindu-ne această şansă de a sta de vorbă cu Dumneavoastră, am vrea pentru început să oferim şi cititorilor noştri această ocazie de a vă cunoaşte.

– Sunt absolvent al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, promoţia 1977 şi de la terminarea facultăţii mi-am desfăşurat activitatea profesională în pădurile Banatului Montan, respectiv 32 de ani. Primii paşi, ca silvicultor, i-am facut la Ocolul Silvic Văliug, ca inginer stagiar iar în scurt timp ca şef de ocol. După 8 ani, trecând la Direcţia Silvică Caraş-Severin (pe atunci Inspectorat Silvic Judeţean), am ocupat diferite funcţii, de la inginer şef birou până la director tehnic şi director o perioadă scurtă de timp. În anul 2001 m-am transferat la Agenţia de Protecţie a Mediului Reşiţa, iar de acolo la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timişoara, până în februarie 2005 când am revenit în Direcţia Silvică Reşiţa, ca şef de ocol la Ocolul Silvic Oraviţa şi de aici în luna martie 2009 am fost numit şef ocol la Ocolul Silvic Mehadia.

- Sunteţi, cum s-ar putea spune, ,,un veteran” în silvicultură,  un bun cunoscător al pădurilor din Banatul Montan. Perioada scursă de la investirea Dumneavoastră în această funcţie, aici la Mehadia, v-a permis să vă faceţi o imagine asupra stării pădurilor administrate de Ocolului Silvic Mehadia comparativ cu cele ale altor ocoale?

– Prin funcţiile pe care le-am deţinut de-a lungul celor 32 de ani, am avut în permanenţă o legătură strânsă cu pădurea. Practic nu există bazin forestier în judeţ în care să nu fi pătruns şi să nu-l fi ,,parcurs la picior”, aşa cum spunem noi silvicultorii. Pădurile administrate de Ocolul Silvic Mehadia îmi sunt cunoscute foarte bine încă din anii 1986-1989, când am fost ,,îndrumător”, din partea Direcţiei Silvice la acest ocol. Încă de atunci am îndrăgit pădurile de fag de pe Valea Craiovei, Valea Mehadicii, Cornereva, Polom sau Sfârdin. Sunt puţine ocoale din judeţ, şi chiar din ţară, care se pot lăuda cu arborete având vârste de până la 180-190 de ani.  Totodată întâlnim şi arborete tinere de fag, larice sau duglas, pe sute de hectare, în Belentin, Craiovicea, Tarniţa, Frăsincea si alte bazinete de pe raza ocolului. Cu o aşa zestre forestieră se mai pot mândri ocoalele vecine Nera şi Bozovici, precum şi Ocolul Silvic Rusca Montană>>>>

Se spune, ca ,,datoria fiecaruia in viata este de a aduce pe lume un copil, a ridica o casa si a sadi un pom”.15 martie -15 aprilie reprezinta pentru pentru silvicultori, o perioada cu o semnificatie aparte in cadrul careia ,,sadirea pomului” capata valente deosebite atat prin prisma importantei procesului in sine cat si a importantei sadirii, in sufletele tuturor, a sentimentului de dragoste si respect pentru padure ca singură garantie pentru pastrarea si perpetuarea padurii, mentinerea echilibrului ecologic necesar unei vieti normale si sanatoase, atat pentru noi cat si pentru urmasii nostri. Acesta perioada, cunoscuta silvicultorilor de pe intreg mapamondul sub numele de ,, Luna Padurii”, constituie, in special la noi, un prilej pentru slujitorii padurilor de a face din padure un subiect de atentie, de a promova ideile silvice si in acelasi timp de a-si indruma semenii in rezolvarea acestei ecuatii a vietii unde padurea reprezinta o componenta esentiala fara de care celelalte componente nu-si mai gasesc locul si sensul in aceasta ecuatie: copiii ce-i aducem pe lume si casa ce o vom cladi, fara protectia oferita de padure, devin elemente iluzorii in mentinerea unui curs firesc al vietii pe Pamant.

Acest concept, aceasta sarbatoare are o lunga si interesanta istorie; cunoscuta in trecut sub numele de ,,Sarbatoarea sadirii arborelui” si mai nou numita ,,Luna padurii”, aceasta isi are originea in ideea de a ocroti padurea si a fost initiata in America in anul 1872 de catre ministrul agriculturii din acea vreme Sterling Morton, dupa ce distrugerea padurilor luase proportii atat de mari incat era iminenta disparitia tuturor padurilor, astfel declarandu-se ziua de 22 aprilie ca Ziua Arborelui.>>>>>

TĂRÂM DE POVESTE

Vine, nu întâia oară

Prin făget, o căprioară.

Bea cu sete şi se-adapă

Steaua scânteind în apă.

.

Apa de izvor e bună,

Râde-n ea un ciob de lună.

Râde şi-un luceafăr stins

Într-un lac de necuprins.

.

De ce râd atâtea astre

În poienile măiastre?

Şi de se vin pe furiş

Cerbi şi ciute-n luminiş?

.

Eu vă dau o bună veste:

Că-i tărâmul de poveste

Unde poposesc eroi

Şi se nasc legende noi…>>>>

Ecologist I:– Poluanţii, peste zece,
Reuşesc, pe zi ce trece,
Mai puternici să devină
Numai din a noastră vină.

Ecologist III:  – Astfel, vom fi vinovaţi
Şi, desigur, acuzaţi,
Că trăim cu nepăsare
În timp ce natura moare.

Ecologist II: – Aşadar, ce-i de făcut?

Ecologist I:– S-o luăm de la-nceput!
Mai întâi, să-i cercetăm,
Bine să ne informăm,

Apoi, să colaborăm.

Ecologist III: – Putem să-i înlăturăm:
Nu vom reuşi cu toţi?
Mai lăsăm şi la nepoţi,

Dar vom spune răspicat
Că măcar am încercat.
Puţinul realizat
Nu va fi de neglijat->>>>

A FI SAU A NU FI…ECOLOGIST

In numerele anterioare incercam sa facem cunoscut cititorilor nostri, si sper ca am reusit, rolul deosebit pe care il joaca padurea in mentinerea echilibrului ecologic, ca factor ecologizant; dar ca sa intelegem mai bine acest fenomen consider ca ar fi fost necesar mai intai  sa aflam care este semnificatia acestui termen – ecologie, si mai apoi sa aflam care ar fi argumentele care sa ne determine sa fim ecologisti, ceea ce vom face in cele ce urmeaza.

Dictionarul limbii romane defineste cuvantul ,,ecologie” ca fiind ,, stiinta care se ocupa cu studiul interactiunii dintre organisme si mediul lor de viata” iar ,,ecologistul”, sau ,,ecologul” este cel care apara mediul ambiant prin lupta sa impotriva poluarii, a pericolelor create de industrializarea excesiva, etc.

Suntem sau nu suntem ecologi ? E o intrebare care ar trebui sa ne-o punem in fiecare zi cu fiecare actiune ce o intreprindem.

Pamantul este un organism viu; asa cum sistemul biologic al unui corp uman sanatos ii regleaza buna functionare, asa exista sisteme  de control care mentin Pamantul in starea in care el poate sa intretina viata. Actiunea negativa a omului asupra mediului poate provoca schimbari atat de grave incat sa faca posibila transformarea Pamantului intr-o planeta lipsita de viata.

Viata exista pe Pamant de milioane de ani. Azi omul este cea mai inteligenta forma de viata de pe Pamant, iar rolul lui ar fi, in mod logic, de a fi pazitorul vietii pe aceasta planeta. Din pacate inteligenta a creat, prin dezvoltarea tehnologiei potential periculoase, posibilitatea distrugerii planetei, insesi a vietii pe aceasta planeta. Supravietuirea Pamantului depinde in cea mai mare masura de actiunile noastre, sistemele de control fiind in mainile omului.

In cele ce urmeaza voi incerca sa evidentiez cateva elemente care prin actiunea lor contribuie, ca parte componenta a unui complex mecanism, la  mentinerea vietii noastre pe Pamant :

Pentru ca sa putem respira, trebuie mentinuta o proportie optima de oxigen in atmosfera. Dar ea nu poate fi lasata nici sa creasca semnificativ, deoarece numai o crestere cu 1% a nivelului de oxigen ar determina cresterea cu circa 70% a numarului incendiilor de padure si ar provoca o mare pierdere de palnte si animale. Padurile contribuie la reglarea cantitatii de dioxid de carbon si de vapori de apa, de aceea pierderi a unor intinderi mari de padure duc la si mai mari probleme.

Pe langa faptul ca atmosfera intretine viata ea capteaza si caldura.. O perturbare a atmosferei care ar duce la cresterea cu numai cateva grade a temperaturii ar provoca topirea unei cantitati de gheata polara suficienta pentru a inunda o mare parte din suprafata de uscat, inclusiv mari orase cum ar fi New York-ul de exemplu.

Stratul de ozon din atmosfera care inconjoara pamantul ca o mantie are rolul de a filtra cea mai mare parte din radiatiile emise de soare, in lipsa caruia radiatiile ar putea distruge formele de viata existente in aceasta forma pe Pamant. Ca urmare a actiunii umane prin poluare cu substante chimice emise in atmosfera, astazi se produce un fenomen de distrugere si reducere a acestui strat, punandu-se in pericol sanatatea si viata oamenilor.

Acestea sunt doar cateva componente ale acestui complex mecanism de mentinere a vietii pe Pamant format si perfectionat in decursul a milioane de ani. Toate aceste elemente care mentin viata se afla intr-un delicat echilibru iar o pierdere a acestui echilibru ar duce la dreglari ireversibile provocand schimbari de clima, disparitii de palnte si animale, reducerea rezervelor de hrana care implicit pot duce la migratii de populatie, tensiuni sociale si chiar razboaie.

E usor sa provocam daune mediului nostru inconjurator, si exista multi oameni nechibzuiti care o fac in fiecare zi. Toti ar trebui sa fim constienti de raul pe care il putem face si sa luptam pentru a avea o planeta frumoasa, curata si sanatoasa , nu doar pentru noi insine ci si pentru urmasii nostri. Sa incercam sa fim in fiecare zi ecologisti; viata asa cum o traim noi astazi e frumoasa, sa facem in asa fel incat si nepotii nostri sa o cunoasca la fel si sa se bucure de ea. In acest context  a  fi ecologist e o indatorire ce o avem fata de ei.

Constantin VLAICU

PAGINA VERDE › Create New Post — WordPress

Am constat, în ultima perioadă, cu multă satisfacţie, o implicare din ce în ce mai accentuată a canalelor mass media, precum şi apariţia a tot mai multe organizaţii şi asociaţii, ce iau atitudine în faţa problemelor ecologice şi militează pentru formarea unei conştiinţe, a unei mentalităţi în rândul populaţiei, favorabile protejării mediului înconjurator. Cu alte cuvinte cauzele ecologice încep încet, încet să preocupe şi Romania, drept marturie în acest sens stând şi conferinţele, întâlnirile pe teme ecologice, ce au loc în numar din ce în ce mai mare, emisiunile şi reclamele TV, etc.

Revenind la implicarea mass-media aş vrea să evidenţiez aici o acţiune lăudabilă, iniţiată de către postul de televiziune Realitatea TV. Acţiunea, mult mediatiztă, s-a desfăşurat sub genericul ,, România prinde rădăcini ”, şi a avut loc la sfârşitul lunii trecute, mai exact în perioada 27-31 octombrie a.c., în judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău. Campania, conţinând o suită de acţiuni, toate având drept scop comun reîmpădurirea unor suprafeţe defrişate în ultimii ani. La acţiune au participat peste 5.000 de voluntari între care mulţi artişti, politicieni, sportivi sau oameni de afaceri. Au fost plantaţi 100.000 de puieţi de arbori.      Succesul acestei acţiuni a determinat Asociaţia “Salvaţi Dunărea şi Delta” să declanşeze o acţiune similară, în Lunca Dunării, în judeţul Călăraşi, judetul cu cea mai mică suprafaţă împădurită, plantând 5.000 de plopi.

Aceste acţiuni, prin efectul lor, oferă perspectiva unei mai bune înţelegeri şi a unei aprecieri juste a necesităţii ocrotirii mediului. Iată că prin succesul lor ele se constituie în precedente ce încurajează iniţierea unor alte manifestări. Există astfel nădejdea că toate acestea vor continua, ducând în final la formarea unei mentălităţi în rândul populaţiei care să genereze respectul faţă de natură, înţelegerea în faţa nevoilor ei, concretizate apoi într-o atitudine pozitivă vis-a-vis de problemele mediului şi în luarea deciziilor corecte atunci când aceasta se impune.

Acum, când toata lumea civilizată conştientizează că problema protecţiei mediului s-a transformat într-una globală, iar una din priorităţile lumii contemporane a devenit în acest moment stoparea acţiunilor distructive la adresa mediului, există, ca un posibil efect al orientării către acest gen de manifestări, şi în România, perspectiva transformării acestor probleme legate de protecţia mediului, într-o prioritate. Luând în calcul dorinţa noastră fermă de integrare în rândul ţărilor civilizate, unde respectul faţă de mediu este sinonim cu respectul faţă de sine, derivate pure ale civilizaţiei, aceasta devine o condiţie esenţială în contextul actual.

Costel Vlaicu

(articol publicat in numarul 22/2008 al publicatiei ,, Vestea ” din Mehadia)