Se spune, ca ,,datoria fiecaruia in viata este de a aduce pe lume un copil, a ridica o casa si a sadi un pom”.15 martie -15 aprilie reprezinta pentru pentru silvicultori, o perioada cu o semnificatie aparte in cadrul careia ,,sadirea pomului” capata valente deosebite atat prin prisma importantei procesului in sine cat si a importantei sadirii, in sufletele tuturor, a sentimentului de dragoste si respect pentru padure ca singură garantie pentru pastrarea si perpetuarea padurii, mentinerea echilibrului ecologic necesar unei vieti normale si sanatoase, atat pentru noi cat si pentru urmasii nostri.>>>>>
A FI SAU A NU FI…ECOLOGIST
In numerele anterioare incercam sa facem cunoscut cititorilor nostri, si sper ca am reusit, rolul deosebit pe care il joaca padurea in mentinerea echilibrului ecologic, ca factor ecologizant; dar ca sa intelegem mai bine acest fenomen consider ca ar fi fost necesar mai intai sa aflam care este semnificatia acestui termen - ecologie, si mai apoi sa aflam care ar fi argumentele care sa ne determine sa fim ecologisti, ceea ce vom face in cele ce urmeaza.
Dictionarul limbii romane defineste cuvantul ,,ecologie” ca fiind ,, stiinta care se ocupa cu studiul interactiunii dintre organisme si mediul lor de viata” iar ,,ecologistul”, sau ,,ecologul” este cel care apara mediul ambiant prin lupta sa impotriva poluarii, a pericolelor create de industrializarea excesiva, etc.
Suntem sau nu suntem ecologi ? E o intrebare care ar trebui sa ne-o punem in fiecare zi cu fiecare actiune ce o intreprindem.
Pamantul este un organism viu; asa cum sistemul biologic al unui corp uman sanatos ii regleaza buna functionare, asa exista sisteme de control care mentin Pamantul in starea in care el poate sa intretina viata. Actiunea negativa a omului asupra mediului poate provoca schimbari atat de grave incat sa faca posibila transformarea Pamantului intr-o planeta lipsita de viata.
Viata exista pe Pamant de milioane de ani. Azi omul este cea mai inteligenta forma de viata de pe Pamant, iar rolul lui ar fi, in mod logic, de a fi pazitorul vietii pe aceasta planeta. Din pacate inteligenta a creat, prin dezvoltarea tehnologiei potential periculoase, posibilitatea distrugerii planetei, insesi a vietii pe aceasta planeta. Supravietuirea Pamantului depinde in cea mai mare masura de actiunile noastre, sistemele de control fiind in mainile omului.
In cele ce urmeaza voi incerca sa evidentiez cateva elemente care prin actiunea lor contribuie, ca parte componenta a unui complex mecanism, la mentinerea vietii noastre pe Pamant :
Pentru ca sa putem respira, trebuie mentinuta o proportie optima de oxigen in atmosfera. Dar ea nu poate fi lasata nici sa creasca semnificativ, deoarece numai o crestere cu 1% a nivelului de oxigen ar determina cresterea cu circa 70% a numarului incendiilor de padure si ar provoca o mare pierdere de palnte si animale. Padurile contribuie la reglarea cantitatii de dioxid de carbon si de vapori de apa, de aceea pierderi a unor intinderi mari de padure duc la si mai mari probleme.
Pe langa faptul ca atmosfera intretine viata ea capteaza si caldura.. O perturbare a atmosferei care ar duce la cresterea cu numai cateva grade a temperaturii ar provoca topirea unei cantitati de gheata polara suficienta pentru a inunda o mare parte din suprafata de uscat, inclusiv mari orase cum ar fi New York-ul de exemplu.
Stratul de ozon din atmosfera care inconjoara pamantul ca o mantie are rolul de a filtra cea mai mare parte din radiatiile emise de soare, in lipsa caruia radiatiile ar putea distruge formele de viata existente in aceasta forma pe Pamant. Ca urmare a actiunii umane prin poluare cu substante chimice emise in atmosfera, astazi se produce un fenomen de distrugere si reducere a acestui strat, punandu-se in pericol sanatatea si viata oamenilor.
Acestea sunt doar cateva componente ale acestui complex mecanism de mentinere a vietii pe Pamant format si perfectionat in decursul a milioane de ani. Toate aceste elemente care mentin viata se afla intr-un delicat echilibru iar o pierdere a acestui echilibru ar duce la dreglari ireversibile provocand schimbari de clima, disparitii de palnte si animale, reducerea rezervelor de hrana care implicit pot duce la migratii de populatie, tensiuni sociale si chiar razboaie.
E usor sa provocam daune mediului nostru inconjurator, si exista multi oameni nechibzuiti care o fac in fiecare zi. Toti ar trebui sa fim constienti de raul pe care il putem face si sa luptam pentru a avea o planeta frumoasa, curata si sanatoasa , nu doar pentru noi insine ci si pentru urmasii nostri. Sa incercam sa fim in fiecare zi ecologisti; viata asa cum o traim noi astazi e frumoasa, sa facem in asa fel incat si nepotii nostri sa o cunoasca la fel si sa se bucure de ea. In acest context a fi ecologist e o indatorire ce o avem fata de ei.
COSTEL VLAICU
O realitate este faptul ca noi romanii, in general, si banatenii in mod special, prin muzica si portul popular am reusit de-a lungul timpului crearea unei simbioze, simbioza ce prin efectele sale a creat in sufletele inaintasilor nostri elementele ce au dat nastere acelui sentiment de mandrie nationala, a dragostei pentru locul natal, pentru casa stramoseasca, a respectului fata de semenii lor, fata de traditie, ce au creat si au modelat sufletele inaintasilor nostri. Aceste elemente le gasim astazi ca fiind componente esentiale ale culturii populare romanesti ce definesc puternica personalitate a poporului roman. Transmiterea lor s-a realizat intre generatii in mod deosebit prin educatie dar si prin manifestari populare colective de o anumita forta si eleganta, etalandu-se cu multa mandrie cantul si portul popular care, fiind preluat din generatie in generatie, s-a transmis pana in zilele noastre. Astazi toate acestea dau poporului roman o anumita originalitate si o relativa unicitate in randul altor popoare, caci, asa cum afirma Alexandru Tzigara Samurcas, marele istoric al artei populare, autor a numeroase studii privind arta traditionala a poporului roman, ,, in privinta portului taranesc nici un alt popor din lume nu ne poate concura” . O manifestare deosebita si o etalare remarcabila a acestor elemente populare am avut bucuria si placerea s-o constatam astazi 23 februarie la Plugova ca urmare a invitatiei facute de catre Primaria comunei Mehadia, a primarului Iancu Panduru, principalul initiator al acestei actiuni sprijinit moral dar si ,,logistic” de catre neobositul scriitor si infaptuitor de acte culturale, Nicolae Danciu Petniceanu, presedinte al Societatii literar-artistice Sorin Titel, impreuna cu viceprimarul comunei, Traian Stangu, organizatorii acestei grandioase actiuni. O impresionanta parada a portului popular a marcat debutul manifestarii denumita sugestiv ,, PORT, DATINA, OBICEI SI TRADITIE IN BANATUL MONTAN”. Copii Scolii Generale din Plugova, imbracati in frumosul port popular banatean, in acordurile fanfarei populare, au strabatut cu mandrie strazile Plugovei. In spiritul traditiei , al cantului si al portului popular, manifestarea a continuat in sala Caminului Cultural cu o impresionanta demonstratie a frumusetii jocului popular banatean printr-un spectacol sustinut de aceiasi elevi ai Scolii Generale din Plugova, instruiti de tanarul profesor Florin Domilescu, organizati si coordonati de directorul Mihai Cornian. Frumusetea, eleganta si daruirea copiilor in etalarea jocului popular, mostenit si invatat de la parintii si bunicii lor, au impresionat numerosii privitori in mod deosebit. Spectacolul s-a incheiat printr-un impresionant moment muzical sustinut de fanfara populara reunita dupa o lunga perioada de timp, prin stradania si la insistentele primarului Iancu Panduru. Trebuie sa amintim aici faptul ca traditia fanfarelor populare la Plugova si Valea Bolvasnita este veche si vine din vremuri uitate, la fel cum uitate au fost si multe din numele celor ce au perpetuat aceasta traditie de-a lungul acestui timp. In ultima perioada lipsa de interes a tineretului, datorata probabil intr-o oarecare masura si inexistentei initiativelor din partea responsabililor culturali si educationali locali, dar si lipsei unor actiuni culturale, cum este si cea la care am participat astazi, a dus la trecerea in uitare a acestei traditii. Iata ca exemplul dat de fanfara copiilor de la Prigor, prezenta la Simpozionul Cetatii de la Mehadia cu o luna in urma, si-a produs efectul intr-un timp destul de scurt si cu o nesperata intensitate.
Pentru stradania si maestria lor, ce ne-a mangaiat sufletele in acest sfarsit de februarie, merita cu prisosinta sa-i amintim pe acesti menestreli ai cantului popular : Pârvulescu Dănilă, Pârvulescu Filip (Pufa), Grozăvescu Gheorghe, Laitin Mihai, Drăgulescu Dumitru, Pervulescu Nicolae - din Plugova, iar din Valea Bolvaşniţa : Blidaru Ianăş si Vasile (Jâncu), Humiţa Ion, Blidariu Petru, Domilescu Ion. In continuare, cu sufletele incalzite de frumusetea momentelor traite, am avut placerea de a asista la o interesanta comunicare de idei pe teme de cultura populara si istorie locala sustinuta de o seama de personalitati invitate cu ocazia acestei actiuni culturale. Invitatii care au luat cuvantul au impresionat prin ineditul si inalta tinuta a comunicarilor prezentate. Comunicarile au fost sustinute de catre academicianul prof. univ.dr. Liviu Mărghitan, sosit in mod special din Arad pentru acest eveniment, profesorul Dr. Iulian Lalescu din Mehadia, profesorul Pavel Panduru directorul scolii din Prigor, profesorul Constantin Juan Petroi din Orsova si profesor Nicolae Sârbu, directorul Bibliotecii Judetene ,,Paul Iorgovici” din Resita.
În cadrul manifestãrii un moment deosebit l-a reprezentat lansarea unor carti aparute recent la diferite edituri al caror conþinut trateazã teme apropiate specificului acþiunii culturale de la Plugova, respectiv cultura si arta popularã, precum si personalitãþi marcante ale istoriei Banatului Istoric, si anume : protopopul colonel K.u.K. Pavel Boldea si Moise Nicoarã. Cartile lansate cu ocazia acestui eveniment, distribuite în mod gratuit doritorilor, au fost : ,,Portul popular romanesc traditie istorica si continuitate etno-culturalã” a profesorului Pavel Panduru editatã la Editura Neutrino, Resita, 2007, ,,Un print popular- protopopul Col. K.u.K. Pavel Boldea” editatã de Agentia Românã a Patrimoniului prin initiativa Prof. Univ. Dr. Artur Silvestri, la Editura Intermundus Bucuresti, in anul 2008, editia fiind îngrijitã de prof. Pavel Panduru si Constantin Vlaicu. De asemenea o carte impresionanta, rezultat al unei munci intense de documentare depusa de catre domnul academician Liviu Marghitan, prezentata cu ocazia acestui expozeu cultural, a fost volumul ,,O viatã, un ideal, o izbândã-Moise Nicoarã“.
Un moment neprevazut si surprinzator ce nu l-am regasit in programul manifestarii, a fost prezenta si lansarea unei carti de poezie a unei tinere poete din Orsova, Alis Vătuiu, ,,Plouă grozav, iubito!”, doua dintre poeziile incluse in acest volum fiind recitate de catre autoare.
Iata ca astazi, cand asistam la interventia tot mai agresiva, pe tot mai multe cai, a unor elemente culturale straine ce nu au nimic in comun cu componentele culturii noastre , datorita efectului lor negativ si a ecoului gasit in randul tineretului, constatam cu ingrijorare pericolul alterarii structurii acestor elemente ale culturii populare care au mentinut de-a lungul timpului identitatea si unitatea poporului roman. In acest context, manifestari de genul celei de azi ne dau certitudinea ca satul romanesc traieste inca, si, mai mult, are puterea si resursele necesare de a face fata si a rezista inaintea acestui tavalug al modernizarii, care in esenta sa neaga valorile traditiei si ale culturii populare, dorind o aducere la acelasi numitor a constiintei umane, a sufletului omenesc, facand abstractie de faptul ca fiecare popor simte si se bucura in felul sau ; noi romanii simtim romaneste si ne bucura manifestari de genul celei de azi de la Plugova care ne reamintesc de faptul ca suntem romani. In plus, prin antrenarea tineretului in astfel de actiuni, nu facem decat sa ne asiguram ca perpetuarea traditiilor si a obiceiurilor populare se face sub ochii nostri, dandu-ne totodata speranta vesniciei lor.
Costel Vlaicu - Plugova 23.02.2008
Cu ocazia implinirii a 90 de ani de la Marea Unire din 1918, postul national de televiziune Timisoara va realiza un documentar referitor la evenimentele premergatoare acestui moment desfasurate la Mehadia si imprejurimi. Realizatorul acestui documentar, Bogdan Vasile, prezent la Mehadia, impreuna cu echipa sa, au desfasurat o prima serie de filmari la Mehadia si Iablanita, respectiv la casa parohiala din Iablanita unde a locuit preotul Gheorghe Tatucu, senator, prieten si colaborator al profesorului Nicolae Iorga, si la placile comemorative ale preotului Coriolan Iosif Buracu si Grigore Ion , la Mehadia, personalitati marcante care au contribuit prin actiunile lor la realizarea acestui mare deziderat al poporului roman si anume Marea Unire. Evenimentele au fost rememorate pentru acest documentar de catre scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu si profesor doctor in istorie, Iulian Lalescu din Mehadia.
Constantin Vlaicu
paginaverde
