A sosit toamna în ramuri

Cu rugina face valuri

Si  aşează văluri  sure

Peste ochii de pădure.

Numai ea ştie ce duce

In desagi, şi unde ajunge

In teascuri strugurii cei dulci

Nuci în scorburi pentru cuci.

>>>>>>>>>>>>>>

Pe o alee cu castanii-n floare,

am trecut parcă… ieri.

Îmbătată de albul florilor,

de parfumul serilor de mai…

Le-am mângâiat trunchiul subţire,

cu privirea mea caldă,            

înflorită şi ea,

de prima iubire.

Le-am şoptit…mă voi întoarce,

Iar astăzi… m-am întors.

>>>>>>>>>>>>>

Încerc să mă cufund,

în adâncul fiinţei mele,

să rup stăvilarul gândurilor,

să le las să se-nalţe spre cer.

Să dau simţirii mele …

înţeles de cuvânt,

iar cuvîntul,

spre infinit să se îndrepte.

Să-ntreb galaxia,

universul întreg…

>>>>>>>>>>>>>

Arborii de nuci sunt foarte importanti in jurul caselor de locuit, pentru ca iodizeaza aerul.

Cati pomi fructiferi si copaci se planteaza anual in Bucuresti si in celelalte orase ale Romaniei ??????

In Israel, de 1 mai, fiecare locuitor al tarii trebuie sa planteze un pom, el insusi sau sa plateasca la primarie echivalentul in bani al acestei actiuni + udatul pe timp de un an. Asa a devenit Israelul o gradina, rasarita din desert. In Romania va rasari desertul din fostele gradini si paduri, cum este cazul cu dunele de nisip din Danemarca, care nu mai pot fi stavilite. Taiatul irational al padurilor, fara replantari de puieti si vinderea lemnului sub pretul adevarat, vor distruge nu numai echilibrul ecologic, ci vor da de suferit si locuitorilor – de fapt foarte pasivi – ai Romaniei.

In Romania, fiecare asteapta ca celalalt sau altcineva sa faca ceva, eventual Statul sau Bruxelles-ul, dupa care vine romanul ocoş si spune cum ar fi fost bine de facut sau ce s-a gresit. Asa este ei Românii destepti !

Ioan Marin Mălinaş

Gradina, pentru delectarea sufletului, a ochilor, a mintii, a inimii si pentru ca sa devenim mai buni !

Ioan Marin Malinas

>>>>>>>>www[1].power-point.ro_861_GRADINI

>>>>>>>>Salvați pădurile de brazi! (pdf)

A devenit deja  o tradiţie ca 

Desfăşurat în perioada 04-05 iunie 2011 şi ajuns  la cea de-a  şaptea  ediţie,  festivalul îmbogăţeşte emblema de valori a staţiunii Băile Herculane cu simbolul habitatului PINULUI NEGRU BĂNĂŢEAN, recunoscut ca atare la nivel european.

            Festivalul este o acţiune iniţiată în cadrul  Proiectului LIFENAT04/RO/000225 Pădurile de Pin Negru de Banat-Parte a reţelei NATURA 2000 implementat în perioada 2004-2007. Proiectul a adus rezultate importante ce au reuşit să găsească soluţii la ameninţările habitatului Pinus nigra ssp banatica, să  promoveze  în faţa publicului larg importanţa acestuia şi să ducă la îndeplinirea cu succes a obiectivului proiectului: „Conservarea pe termen lung a pădurilor sub-Mediteraneene de Pinus Nigra Banatica, incluse în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei”. Proiectul a fost implemetat cu succes, apreciat de Uniunea Europeană ca un proiect de referinţă pentru dezvoltarea durabilă a Văii Cernei.

            Manifestarea capătătă în acest an valenţe deosebite, întrucât sărbătorim totodată şi Ziua Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei şi Ziua Mediului. 

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de  o bogăţie floristică şi faunistică remarcabillă, peisaje spectaculoase, ce au făcut posibilă recunoaşterea acestuia atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

            Programul festivalului cuprinde parada portului popular al comunităţilor locale, expoziţii picturi, fotografii, meşteşuguri tradiţionale, spectacole în aer liber, menit să atragă cât mai mulţi participanţi, pentru a putea astfel promova importnaţa şi necesitatea existenţei acestei arii naturale protejate.

>>>>>>>>>

În cadrul campaniei demarate de postul TV de desene animate, Minimax,  „Descoperă cum să fii verde în 80 de zile cu Minimax”, s-au înscris şi elevii clasei I – a din cadrul Liceului „Hercules” din Băile Herculane, coordonaţi de doamna învăţătoare Puşchiţă Maria.

În cadrul campaniei copiii pot lua parte la numeroase activităţi educative şi distractive, în scop ecologic. Astfel, sunt invitaţi să-şi demonstreze creativitatea şi să construiască din ambalaje reciclabile unul din personajele Minimax: Mini, Max, Cuţulache sau Pisicuţa. La final, fiecare clasă va trimite poze cu lucrarea realizată, având şansa să câştige unul din sutele de premii puse în joc (cărţi, rame ecologice şi o excursie pentru întreaga clasă).

Sprijiniţi de părinţi, de doamna învăţătoare şi de Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, cei mici au hotărât să o confecţioneze din materiale reciclabile (hârtie, peturi, o minge veche de fotbal, etc.) în măsura posibilităţilor şi a imaginaţiei, pe îndrăgita fetiţă din desene animate, Mini.

Prin acţiunea lor, cei mici se înscriu astfel în rândul celor ce militează pentru un mediu înconjurător mai sănătos, mai curat, dovedind astfel de mici un caracter ecologic şi responsabil faţă de natura dătătoare de viaţă.

Toată lumea a muncit, s-au făcut multe poze şi sperăm că eforturile celor mici vor fi răsplătite cu premiul cel mare al concursului.

>>>>>>>>>

Începând din anul 1970, în fiecare an, la 22 aprilie se celebrează Ziua Pământului. La început Ziua Pământului a fost marcată în Statele Unite, apoi în tot mai multe ţări oamenii au dorit să atragă atenţia asupra degradării mediului înconjurător şi asupra efectelor poluării.

Astăzi, 22 aprilie 2010, elevii clasei a IV-a B de la Liceul „Hercules” din Băile Herculane, însoţiţi de d-na învăţătoare Puşchiţă Maria şi de reprezentanţii Administraţiei Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, au marcat acest eveniment plantând puieţi de pin şi efectuând o acţiune de igienizare.

La ora 12 ne-am deplasat la locul unde urma să plantăm puieţii: pe Valea Cernei, Şapte Izvoare Calde în aval de barajul Prisaca. La sosire d-şoara ing. Ciolocoi Diana le-a explicat copiilor importanţa acestei zile şi importanţa acţiunii pe care ei o vor efectua prin plantarea de puieţi şi ecologizarea zonei respective.

Domnul ing. Gaşpar Ioan le-a prezentat modul de plantare al puieţilor de pin negru de Banat, atragându-le copiilor atenţia ca în groapă să fie introdusă doar rădăcina şi acoperită cu pământ vegetal sau de împrumut până la nivelul coletului, iar apoi bine bătătorit pământul în jurul puietului prin tasare cu piciorul.

După toate aceste indicaţii ne-am apucat de treabă: unii săpam gropile, alţii aşezam puietul şi puneam pământ în jurul lui, alţii înarmaţi cu „mânuşi” şi saci ecologici curăţam zona de resturile aruncate neglijent şi inconştient de turişti şi chiar de localnici.>>>>>>>

Începând cu anul 1950 în fiecare an, la 7 aprilie, se celebrează Ziua Mondială a Sănătăţii. Manifestările organizate în întreaga lume la această dată au în centru probleme de maximă importanţă pentru momentul respectiv. Se încearcă să se atragă atenţia asupra unei zone prioritare de care să se ocupe Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Tema propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru acest an este Urbanizare şi sănătate.

(Redacţia)

——————————————————

DOMNIŢA IGIENA

Dragi copii, nu pregetaţi

Vorba mea o ascultaţi:

Sunt prietena, aflaţi

A copiilor curaţi.

Spre folosul tuturor

Vreau să vin întrajutor,

Tuturor acelor care

Uită că exist, se pare.

.

Am să vă vorbesc deschis

Şi mai clar nu pot să spun:

Port la mine un  săpun,

Pentru dinţi – o periuţă.

Cred că ai şi mătăluţă!

>>>>>

Ora Pământului

Sâmbătă, 27 martie

Ora 20,30 – 21,30

De o bună vreme încoace, parcă suntem puşi în faţa unui nou Univers, a unui alt Pământ. Străin de noi toţi, îndeobşte. Nu-l mai recunoaştem, nu ne mai recunoaşte? Contemplând imaginea lui, ai un oarecare şoc afectiv. Ce se întâmplă? Să fie oare Începutul sfârşitului? Nici cerul nu mai e acelaşi.

Gheţari care se topesc, poli care îşi modifică poziţia, supraîncălzire, dezastre naturale inimaginabile, pământul care se crapă şi o ia la vale cu aşezări omeneşti cu tot, păduri care se mistuie-n flăcări din senin, cutremurări de scoarţă, fel de fel de nenorociri şi dezastre. Ce-a mai rămas din Terra? Mai bine zis, ce-a devenit bătrâna Terra? Teatrul de luptă, arenă însângerată, scenă în care se joacă scenarii de groază. Veştile rele ne cotropesc. Ce-i de făcut? – mă întreb şi eu, precum Cernâşevski.

Nu mai există armonie în lume, noi înşine nu mai suntem în armonie cu natura. E timpul să facem ceva. E timpul să stingem luminile, ca să se vadă Lumina. E vremea să ne gândim la Pământul care, de bine de rău, ne mai ţine.

Măcar o oră. 60 de minute pe an. Pământul ne poartă precum un atlant, pe umerii săi. Să-i aducem un smerit omagiu.

Să-l lăsăm „să respire” puţin.

>>>>>>>>-Ora Pământului – E timpul să începem. Acum!

Tot ce trebuie ştiut despre iniţiativa “Earth Hour 2010″

O iniţiativă pornită în urmă cu câţiva ani, Ora Pământului simbolizează perioada de 60 de minute în care omenirii îi pasă de Pamânt. Şi pentru a o arata, stinge lumina şi stă pe întuneric. Plecată din îndepărtata Australie, mişcarea Ora Pământului (Earth Hour în engleză) este un protest împotriva poluării şi dezvoltării ce nu ţine cont de natura şi starea generală a Pământului.

.

Ora Pământului 2010 – Lasă Pământul să respire!

// posturi populare despre ora pamantului

• Ora Pamantului 2010 in Romania
• Earth Hour 2010 in Romania – promo video
• Ora pamantului anul trecut in Romania
• Ora Pamantului 2009 – cifre si urmari
• Ajuta-ne sa promovam Ora Pamantului in Romania !

// au aderat la ora pamantului

• Earthour.org
• Ecologie pe Energeia
• Ziua Pamantului

// Comentarii ale sustinatorilor

• Ora Pamantului 2010 in Romania – stinge si tu lumina: [...] La nivel mondial se asteapta participarea a
• Alecs: Si noi am incercat sa ne ajutam planeta,
• georgiana: e placuta aceasta oara earth hour de 27
• Mihalache: Salut aceasta initiativa si anul acesta, mi’as
• EcoSezon: Ora Pamntului va fi o ora mondiala cand
• ……………………………..

Pădurea,  pe lângă faptul că e o resursă naturală inestimabilă de bunuri, reprezintă, prin funcţiile sale speciale, şi un factor important de menţinere a echilibrului ecologic, de protecţie a mediului, prin protecţia solului împotriva eroziunii, a alunecărilor de teren şi a deşertificării, îmbunătăţirea bilanţului hidric şi asigurarea purităţii apelor, ameliorând acţiunea factorilor climatici dăunători. De asemeni, pădurea constituie şi cel mai important factor în asigurarea igienizării mediului, creând astfel un cadru natural favorabil pentru odihnă şi recreere, atât de necesare omului modern.

Luna Pădurii constituie, prin prisma celor arătate mai sus, unul din cele mai importante evenimente ecologice marcate de către iubitorii naturii in fiecare an între 15 martie şi 15 aprilie. Între iubitorii naturii o categorie aparte o reprezintă silvicultorii, pentru care această perioadă are o semnificatie aparte; denumită, într-un mod sugestiv, şi ,,Sărbătoarea sădirii arborelui”, pentru silvicultori această sărbătoare capătă azi valenţe deosebite atât prin prisma importanţei procesului în sine cât şi a importanţei sădirii, in sufletele tuturor, a sentimentului de dragoste şi respect pentru pădure, ca singură garanţie pentru păstrarea şi perpetuarea pădurii, şi menţinere astfel a echilibrului ecologic necesar unei vieţi normale şi sănătoase.

Instituirea unei astfel de luni dedicate pădurii îşi are rădăcinile în anul 1872, când a debutat “sărbătoarea sădirii arborilor”, în America, la iniţiativa ministrului din acea vreme Sterling Morton, ca o consecinţă despăduririlor masive ce aveau loc în perioada respectivă, ce ameninţau dispariţia tuturor pădurilor. Pilda Americană a cuprins apoi întreaga lume civilizată. Astfel, la primul Congres pentru silvicultură de la Paris, în anul 1901, reprezentantul Franţei a propus o moţiune în favoarea stabilirii unei sărbători a arborelui, formulate astfel: ,, Să se creeze în fiecare ţară, în a doua duminică a lunii octombrie, o sarbătoare a arborelui, la fel ca cea din Statele Unite şi care să fie consacrată de către elevii şcolilor pentru a planta un arbore”.

La noi iniţiativa demersurilor de masă a fost luată , în anul 1902, de către un carturar : Spiru Haret, în perioada în care era ministru al Cultelor şi Instrucţiei Publice.

Serbarea sădirii arborelui, aşa cum a fost denumită, a prins teren, luând cu timpul caracterul unei adevărate sărbători de primavară, al unei sărbători naţionale. Astfel, în anul 1937 au fost organizate 2910 serbări cu 388 de mii de participanţi, împădurindu-se 3714 hectare.

Începând cu anul 1953, s-a stabilit prin lege, ca în perioada martie – aprilie a fiecărui an , în funcţie de condiţiile climatice, să se serbeze Luna Pădurii. Începând cu anul 1989, aceasta se serbează în perioada 15 martie – 15 aprilie, prin diferite manifestări cum ar fi : conferinţe, simpozioane, apariţii la Tv şi interviuri în presă ale unor personalităţi din silvicultură, organizarea de şantiere de împădurit cu elevi şi studenţi, etc.

Acestă manifestare, prin modul ei de desfăşurare, evidenţiază conceptul de dezvoltare durabilă a pădurilor, deosebit de important în opinia specialiştilor din diverse domenii (silvicultori, ecologi, sociologi, economişti etc.) de a contracara efectele negative ale presiunii antropice asupra pădurilor şi de identificare a unor metode corecte de gestionare a fondului forestier, astfel încît tăierea arborilor să se facă planificat, în relaţie directă cu măsurile de refacere a pădurii şi a funcţiunilor sale.

Constantin Vlaicu, martie 2010