-Camelia CIOBOTARU:,,Copil pictând primăvara”

COPIL PICTÂND PRIMĂVARA

Astăzi iarăşi colorez
Ziua tristă de afară,
S-o transform în Primăvară
Încontinuu tot lucrez!
.
Mai întâi am colorat
Gândul Iernii, cea semeaţă,
Să-nţelegă,-n dimineaţă,
Timpu-i că s-a terminat!
.
Am împrumutat puţin
Din privirea mamei mele
Şi-am pictat mai multe stele
Dar şi-al cerului senin.
.
Tot de la ea am luat
Zâmbetul de dimineaţă
Şi l-am pus uşor pe faţă
Soarelui, abia pictat.
.
Din sufletul tatălui,
Am ales blânda lumină
Şi zbaterea de albină
Spre preaplinul stupului.
.
Dintr-un nor alb şi pufos
Am făcut un miel şi-un flutur,
Iar din ce-a rămas tot scutur
Florile de măr pe jos.
.
Şi-aş mai fi pictat un mac!
Dar nu am o surioară
Din guriţa-i roşioară
Roşul să îl iau… Ce fac?!…

………………………..

Cum se formează norii

Ning copacii-n primăvară
Fulgi de floare, parfumaţi.
Stăm uimiţi, ca prima oară,
De miresme îmbătaţi.
.
Doar un puşti, cu ochi tăciune,
Face mâinile căuş,
Încercând să le adune,
Tot visând la derdeluş.
.

Vântu-l vede şi zâmbeşte…
Nu rezistă gândului!
Vijelia brusc porneşte
Din înaltul cerului!
.
Şi înalţă dintr-odată,
Toată „neaua” printre nori!
Puiul lasă totul baltă,
În obraji purtând bujori.
.
Cu privire-ntrebătoare
Vine către noi domol,
Tot strigând în gura mare:
- Ştiu cum se folmeaz-un nol!

………………………………

CAMELIA CIOBOTARU