Constantin VLAICU: PĂDUREA – TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR ÎN CONŞTIINŢA POPORULUI ROMÂN

,, Pădurea nu trăieşte numai cu căldura soarelui, cu ploaia cerului, ci trăieşte, mai cu seamă azi, cu roua inimii româneşti, care poate face şi păstra pădurea în piatră seacă şi care atunci când lipseşte usucă şi cele mai frumoase păduri pe care ni le-a dăruit un Dumnezeu iubitor al pământului românesc.”

Prof. Marin Drăcea, 1938.

        2013-03-28_151254Odinioarã, pãdurile noastre, prin mãreția lor, puteau fi lesne confundate cu însãși veșnicia acestui popor, istoria pãdurii îngemãnîndu-se astăzi strâns cu istoria poporului român. Aceastã îngemãnare se pare cã a produs, prin profunda ei semnificație, și celebru dicton: ,,codrul e  frate cu românul”, al cãrui adevãr din pãcate constatãm cã se risipește azi, încet, încet, odatã cu îndepãrtarea pãdurii de viața și de sufletul nostru.

     Lumea anticã, din motive controversate astãzi, a cunoscut mai puțin abilitãțile poporului din zona Carpato-Danubianã, acest teritoriu fiind cunoscut de antici mai mult ca meleagul pãdurilor de nepãtruns, a rãzboinicilor temuți și ai lui Zamolxis. A fost, pânã la cucerirea de cãtre romani, un tãrâm aspru, înconjurat de mister, presãrat cu pãduri dese. Învãluit de acest mister, s-a nãscut mitul getic, ce a devenit unul dintre cele mai obsedante și mai puternice mituri din imaginația anticilor. Originea acestui mit se pare cã stã în însãși adâncimea înfricoșãtoare a pãdurii dacice, ea fiind, cum evocã anticii, adãpostul acestui popor și, clar pentru noi astãzi, sursa existenței și dezvoltãrii lui. Codrul este invocat și în prezent, în reminiscențe de formule magice, ca exemplu ,,foaie verde”, ascunsã în cântecul popular.

        Romanii, dar și alte popoare ce tânjeau la bogãțiile dacilor, învãluite la rândul lor în aceeași tainã a misterului, cunoșteau aceastã pãdure de departe, când se vedeau nevoiți sã o ocoleascã – sau mai de aproape când, în întunecimea ei, pierea vreo legiune sau un general faimos. Atunci, umbra pãdurii dacice ajungea pânã la Roma, și de ea2013-03-28_150530 vorbeau poeți și cronicari, care notau dezastrele petrecute acolo. Ca exemple, în anul 74 i.H., Caius Scribonius Curio, care îi învinsese pe dardani în Tracia, voia sã-i supunã și pe daci și ajunsese pânã la Dunãre, dar înspãimântat de pãdurile pe care le vedea s-a oprit. S-a întors din drum fãrã sã porneascã vreun rãzboi. Roma s-a emoționat de moartea lui Cornelius Fuscus, în anul 86 d.H. care se înmormântase cu toatã legiunea lui în pãdurea blestematã, fãrã urmã. Înfricoșãtoarea pãdure nu se clintise – rãmânea mereu tãcutã, întunecatã, cu secretele ei! Pentru mintea anticilor, era în toate acestea nu numai un mit care inspirã teamã, ci și ceva magic ce izvora din geniul acelui popor și venea în apãrarea lui, ascunzându-i realitatea. Pãdurea era fondul obscur unde se urzea secretul!

       Iatã cã astãzi pãdurile spațiului carpato-danubiano-pontic, în care trãim ca urmași ai acelui popor, nãscut și crescut la poalele ei, sunt în continuu declin în acești peste douã mii de ani, care ne despart de mãreția codrilor-leagãn a civilizației poporului nostru. Gradul de împãdurire a acestui teritoriu a scãzut în tot acest timp, de la aproximativ 80% la 29%, cât este în prezent, sub media europeanã care este de 30%. Dacã avem în vedere doar pãdurea ecologic funcționalã, acest procent este de numai 24%, sub cel optim de 40%. Din acestea, o bunã parte, retrocedate unor proprietari ce adeseori se încãpãțâneazã sã nu înþeleagã și sã nu respecte principiile ei de funcționare și gospodãrire, sunt agresate și brãcuite, tocmai datoritã acestui fapt, fãrã un minim discernãmânt. >>>>>>>>>>>>>>

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: