Constantin VLAICU: ADEVĂR VS. MANIPULARE ON-LINE

Adept convins al ideii de beneficiu adus omenirii de către explozia informaţională produsă prin intermediul Internetului, până nu demult am considerat că volumul de informaţie, viteza şi accesul facil la aceasta, va crea oportunităţi prin deschiderea unor noi orizonturi în dezvoltarea conştiinţei umane şi implicit a relaţiilor în societate.

Inclus aceluiaşi proces, fenomenul reţelelor de socializare, ce iniţial au avut ca scop conexiunea şi relaţionarea între persoane aflate în diferite arii geografice, astăzi el a devenit un mod extrem de eficient de colectare şi răspândire a informaţiilor.

Un fenomen neaşteptat însă, juxtapus difuzării, al cărui efect devine din ce în ce mai evident, este cel al dezinformării prin intermediul acestora. Informaţii false, plasate din neştiinţă, sau cu bună ştiinţă de anumite persoane sau entităţi, direcţionate spre atingerea unor ţeluri obscure, sunt deseori preluate cu o destul de mare uşurinţă şi răspândite, cu aceeaşi uşurinţă, către ceilalţi utilizatori.DSCF7118

Din păcate, uneori chiar sectoare de mass-media preiau informaţii de la aceste surse, acordând interpretări eronate cu intenţii manipulative ale opiniei publice, păşind astfel pe alăturea eticii profesionale. Ceea ce este îngrijorător este că fenomenul capătă o din ce în ce mai mare amploare şi cuprinde varii aspecte ale vieţii sociale – de la cele culturale până la cele politice şi economice.

Apelând la conştiinţa şi competenţa pregătirii mele profesionale, voi încerca  să tratez un subiect, ce prin falsa lui abordare şi punere pe tapet în faţa opiniei publice, urmând acelaşi traseu al dezinformării, aduce un grav prejudiciu de imagine unei categorii de slujbaşi ai statului, până nu demult foarte respectaţi pentru munca lor şi anume a silvicultorilor. Străduindu-mă de a fi extrem de concis, voi încerca în cele ce urmează să fac o analiză în contradictoriu cu pseudo-fenomenul despăduririlor la nivel naţional, cu argumente ce au ca fundament studii şi verificări ale unor organisme cu competenţă pentru acest domeniu.

Cel mai important instrument al acestor organisme, funcţional la nivel naţional, cu conexiuni la nivel mondial, este cel ce priveşte evaluarea resurselor forestiere, denumit Inventarul Forestier Național (IFN). Acesta colectează, gestionează şi analizează informațiile privind resursele forestiere la nivel naţional. Rezultatele acestor studii se publică, iar pe baza lor se stabilesc liniile de dezvoltare a sectorului forestier prin elaborarea politicilor forestiere. Serviciul funcţionează în cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) şi are o activitate deosebit de complexă, de la culegerea datelor de teren (despre arbori, arborete, lemn mort, soluri forestiere etc.) şi până la fotogrametrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a unui imens volum de date. IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Conferinței Ministeriale pentru Protecția Pădurilor în Europa (MCPFE). El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenția Cadru a Națiunilor Unite şi pentru Convenția pentru Diversitatea Biologică (CBD).

Pentru o mai temeinică înţelegere a ideilor ce le voi expune, găsesc necesar a defini termenul de fond forestier naţional, cu toate aspectele ce derivă din interpretarea lui: potrivit Codului silvic (Legea nr. 46 din 19.03.2008), fondul forestier naţional este constituit din totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi a celor neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate asupra  acestora.

O primă şi gravă dezinformare, este cea a despăduririlor abuzive care chipurile au văduvit România de jumătate din suprafaţa împădurită, din 1989 încoace. Iniţiată în special de către aşa zişii activişti ecologişti şi militanţi pentru salvarea pădurilor, tema a fost preluată şi promovată, evident pentru satisfacerea anumitor interese, atât în proteste ale forestierilor, cât şi în retorica diferitelor asociaţii şi federaţii cu scop lucrativ în domeniul forestier, însă nu de protejare ci de exploatare a pădurilor. Toată această temă dacă nu este falsă este cu siguranţă exagerată. Deși au avut loc despăduriri ilegale, acestea nu au dus la dispariția a jumătate din suprafața împădurită a României. În 1989 figurau în proprietatea statului, în jur de 6 milioane de hectare de pădure. Din acestea, aproximativ 3 milioane de hectare au fost retrocedate foştilor proprietari. În condiţiile unui vid legislativ în domeniul protejării acestor păduri retrocedate, dealtfel în mod corect, foştilor proprietari, o bună parte dintre aceste păduri au dispărut sub lamele drujbelor, pentru mulţi dintre aceşti proprietari pădurea devenind un mijloc facil de înavuţire. Despădurirea şi brăcuirea pădurilor a fost dominată de interpretarea greşită a termenului de proprietate forestieră şi, implicit, a conceputului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra acestora. O înţelegere greşită a termenului de proprietate a determinat anume segmente ale populaţiei rurale să procedeze chiar la defrişări masive, fără să se înţeleagă adevărul potrivit căruia proprietatea forestieră, spre deosebire de alte forme de proprietate, este însoţită de anumite obligaţii sociale pe termen lung.

>>>>>>>>>>>>Constantin VLAICU: ADEVĂR VS. MANIPULARE ON-LINE

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: