Constantin VLAICU: PĂDURILE VIRGINE DIN ROMÂNIA, PROTECŢIE SUB UMBRELA NOULUI COD SILVIC

Prin recentele acţiuni ale aleşilor noştri, se pare că ediţia din acest an a Lunii Plantării Arborelui, va fi ,,asezonată” cu un nou cod silvic,     Camera Deputaţilor adoptând săptamâna trecută un nou proiect de modificare a acestei importante legi, ce de câţiva ani se află în ,,chinurile     facerii”, aşteptând acum promulgarea.   O lege foarte importantă, de care se leagă, în mod cert, speranţele tuturor privind viitorul pădurilor noastre!

Eludând opiniile pro şi contra din dezbaterile diverşilor factori interesaţi, cu argumente întemeiate pe diferite percepţii, marcate în varii nuanţe, exprimate în funcţie interese sau de poziţia fiecăruia în structurile socio-economice, în cele ce urmează voi face o referire strictă la un paragraf al acestei prevederi legislative, şi anume la cel dedicat reglementării regimului pădurilor virgine şi cvasivirgine, prin prisma importanţei ei, pe care o voi şi argumenta prin evidenţierea în mod anticipativ a       câtorva dintre efectele sale pozitive.

Înainte însă, găsesc necesar a preciza în mod mai concret ce sunt pădurile virgine: pădurile virgine sunt acele păduri în care lipseşte orice urmă de activitate a omului, cu alte cuvinte intervenţia omului aici este absolut nulă, de la începutul vieţii acestei păduri şi până în prezent, neexistând drumuri, poteci, cioate de arbori tăiaţi sau curăţaţi, nici un fel de construcţie, şi nici chiar păşunat de animale domestice. Ajutaţi de aceste criterii de categorisire ne putem imagina o pădure cu arbori bătrâni, aplecaţi, rupţi sau prăbuşiţi, insă în jurul lor alţi arbori tineri sau mai puţin tineri îşi îndreaptă zvelteţea în cursa spre lumină în locul liber lăsat în coronament de arborele aplecat, rupt sau prăbuşit. Caracteristic acestui arboret este varietatea de generaţii ale populaţiei de arbori, aflaţi într-o mare diversitate de stadii de vârstă, putând ajunge până la sute de ani. Referindu-ne la originea lor, posibil ca aceste păduri să dăinuie încă de la apariţia pădurilor acum 12.000 de ani, la finele ultimei glaciaţiuni ce a cuprins aria geografică pe care Europa o ocupă astăzi, în perioada post-glacială, perpetuându-se de atunci în mod natural sub stricta oblăduire a naturii.

Spre deosebire de ţările europene, unde pădurile virgine au fost distruse aproape în întregime, ţara noastră se bucură încă de suprafeţe consistente (cca. 200.000 de hectare, estimare făcută în lipsa unei evidenţe foarte clare la nivel naţional!), însă din păcate cu un puternic trend de diminuare în ultimii ani. În acest context, prin adoptarea unor măsuri legilative adecvate, îndreptate spre menţinerea şi protejarea acestora, România poate deveni un important depozitar de tezaur forestier al Europei. Se pare că acest aspect a fost sesizat şi de către iniţiatorii acestui proiect de lege, prin introducerea acestui paragraf, ce completează şi extinde prevederile legislaţiei anterioare, în care doar o parte dintre aceste păduri, incluse în arii protejate, erau ocrotite, restul nebeneficiind de nici o protecţie, fiind expuse pericolului de a fi distruse..

Obţinând statutul de ,,păduri strict protejate”, acestea vor fi incluse într-un ,,Catalog Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine” cu rol de gestiune şi evidenţă. Ca aspect pozitiv, se cuvine a menţiona faptul că măsurile respective se constituie într-un potenţial factor de favorizare a finalizării cu succes a unor deziderate şi iniţiative anterioare de includere a acestora în Patrimoniul Mondial     UNESCO, alăturându-ne astfel altor 14 ţări din lume care au reuşit să-şi protejeze în acest mod patrimoniul forestier. Aceasta va avea ca efect o recunoaştere mai largă a valorii acestor păduri, a importanţei lor, precum şi o protecţie sporită, pe termen lung.

Pe lângă toate acestea, prezentul demers legislativ oferă speranţa ca acest complex de măsuri să constituie parte a unei strategii viguroase privind protejarea tezaurelor naturale unice pe care ţara noastră încă le deţine.

Nutrim speranţa ca noua lege, noul Cod Silvic, să cuprindă suficiente dispoziţii care să stopeze distrugerea şi să asigure păstrarea şi transmiterea către generaţiile viitoare a patrimoniului natural al României în deplinătatea sa.

 

 Constantin Vlaicu, inginer silvic, membru Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, martie 2015

1 Response so far »


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: