Ing. Sabin Nicolescu-şeful Ocolului Silvic Mehadia

O sărbătoare importantă, marcată în fiecare an cu preponderenţă de silvicultori, LUNA PĂDURII, ne aduce la sediul Ocolului Silvic Mehadia pentru a sta de vorbă cu managerul acestei instituţii, recent instalat în această funcţie, domnul inginer SABIN NICOLESCU:

– Domnule inginer şef de ocol Sabin Nicolescu, sunteţi conducătorul unei importante instituţii locale ce administrează o bogătie insemnată, ce o putem considera, prin efectele ei benefice, ca un bun al intregii comunităţi. Deţineti această funcţie, aici la Ocolul Mehadia, de o perioadă relativ scurtă, ce fără indoială nu a permis unei bune parţi din locuitorii Mehadiei de a vă cunoaşte. Oferindu-ne această şansă de a sta de vorbă cu Dumneavoastră, am vrea pentru început să oferim şi cititorilor noştri această ocazie de a vă cunoaşte.

Sunt absolvent al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, promoţia 1977 şi de la terminarea facultăţii mi-am desfăşurat activitatea profesională în pădurile Banatului Montan, respectiv 32 de ani. Primii paşi, ca silvicultor, i-am facut la Ocolul Silvic Văliug, ca inginer stagiar iar în scurt timp ca şef de ocol. După 8 ani, trecând la Direcţia Silvică Caraş-Severin (pe atunci Inspectorat Silvic Judeţean), am ocupat diferite funcţii, de la inginer şef birou până la director tehnic şi director o perioadă scurtă de timp. În anul 2001 m-am transferat la Agenţia de Protecţie a Mediului Reşiţa, iar de acolo la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timişoara, până în februarie 2005 când am revenit în Direcţia Silvică Reşiţa, ca şef de ocol la Ocolul Silvic Oraviţa şi de aici în luna martie 2009 am fost numit şef ocol la Ocolul Silvic Mehadia.

– Sunteţi, cum s-ar putea spune, ,,un veteran” în silvicultură,  un bun cunoscător al pădurilor din Banatul Montan. Perioada scursă de la investirea Dumneavoastră în această funcţie, aici la Mehadia, v-a permis să vă faceţi o imagine asupra stării pădurilor administrate de Ocolului Silvic Mehadia comparativ cu cele ale altor ocoale?

Prin funcţiile pe care le-am deţinut de-a lungul celor 32 de ani, am avut în permanenţă o legătură strânsă cu pădurea. Practic nu există bazin forestier în judeţ în care să nu fi pătruns şi să nu-l fi ,,parcurs la picior”, aşa cum spunem noi silvicultorii. Pădurile administrate de Ocolul Silvic Mehadia îmi sunt cunoscute foarte bine încă din anii 1986-1989, când am fost ,,îndrumător”, din partea Direcţiei Silvice la acest ocol. Încă de atunci am îndrăgit pădurile de fag de pe Valea Craiovei, Valea Mehadicii, Cornereva, Polom sau Sfârdin. Sunt puţine ocoale din judeţ, şi chiar din ţară, care se pot lăuda cu arborete având vârste de până la 180-190 de ani.  Totodată întâlnim şi arborete tinere de fag, larice sau duglas, pe sute de hectare, în Belentin, Craiovicea, Tarniţa, Frăsincea si alte bazinete de pe raza ocolului. Cu o aşa zestre forestieră se mai pot mândri ocoalele vecine Nera şi Bozovici, precum şi Ocolul Silvic Rusca Montană

– Cititorii noştrii au avut ocazia de a afla şi din paginile publicaţiei noastre, respectiv în aceasta ,,pagină verde”, ca la 15 martie a debutat ,, Luna pădurii” ce se continuă până în 15 aprilie. Cum a întampinat şi a marcat ocolul Mehadia această manifestare ?

Şi Ocolul Silvic Mehadia, ca dealtfel toate ocoalele silvice din ţară, acordă o atenţie deosebită ,,Lunii Pădurii”. În această perioadă desfăşurăm o serie de acţiuni ce se înscriu prin specificul lor în categoria ,,lucrărilor silvice”, cum le numim noi silvicultorii, iar în acest sezon complexitatea acestora se manifestă cel mai pregnant. De aceea, printr-o sporită mobilizare şi cu multă pricepere, silvicultorii Ocolului Silvic Mehadia în această perioadă desfaşoară o gamă largă de lucrări cum sunt cele de scos puieţi forestieri din pepiniere, necesari pentru împăduriri, precum şi a celor din solarii, pentru a fi repicaţi în pepinierele silvice. Se execută lucrări de semănat atât în pepiniere cât şi în solar, lucrări de împăduriri. De asemenea personalul silvic este angrenat în lucrări de punere în valoare atât în arboretele prevăzute conform amenajamentului a se parcurge cu tăieri cât şi în arboretele unde s-au produs doborâturi şi rupturi de arbori, datorită zăpezii, în perioada de iarnă, aceştia urmând a fi extraşi şi valorificaţi. Ocolul Silvic Mehadia asigură, şi în această primăvară,  din producţia proprie, în întregime puieţii necesari pentru împăduririle ce se execută în raza ocolului, reuşind prin munca şi profesionalismul personalului său să producă şi să furnizeze şi altor ocoale puieţi forestieri din speciile  brad şi paltin de munte. Numărul puieţilor livraţi ocoalelor silvice: Berzasca, Moldova Nouă, Teregova, Bocşa Română, Păltiniş, se ridica la 26.000 de puieţi. Avem personal silvic de teren ce se ocupă de zeci de ani cu producerea de puieţi, în special cei de pe Valea Mehadicii şi din Sfârdin. Deţinem 60 m.p. de solar în care semănăm diferite specii de răşinoase ca molid, duglas sau larice, ce apoi îi repicăm în pepiniere, ca după aceea, când devin apţi, să-i plantăm.

– Având in vedere condiţiile de criză a căror efecte le resimţim din ce în ce mai mult, consideraţi că aceste efecte se transmit şi asupra pădurii şi daca da, în ce fel ?

– Desigur că efectele crizei economice, declanşată încă din toamna anului trecut, se resimt şi în sectorul forestier. Aşa după cum se ştie, Ocolul Silvic Mehadia dispune de un fond lemnos foarte mare, constituit în cea mai mare parte din specia fag. Puteţi observa că depozitul de material lemnos al Ocolului este ocupat cu material lemnos în proporţie de aproape 100%. Întâmpinăm mari greutăţi cu valorificarea acestuia, în mod special datorită crizei financiare ce o traversează toţi agenţii economici de profil, respectiv cei care exploatează, transportă şi prelucrează lemnul . Fără indoială că reducerea activităţii de prelucrare a lemnului, precum şi a exportului, atrage după sine şi reducerea cererii de materie primă, respectiv a lemnului. Oferta fiind cu mult peste cerere, se produce, ca efect firesc al acestei situaţii, scăderea preţului de achiziţie, iar de aici derivă o serie de neajunsuri, ce ajung astfel să ne afecteze în mod serios activitatea.

– Luând în considerare rolul pădurii ca factor ecologizant, şi atitudinea noastră a românilor vis-à-vis de acest aspect,  într-un context mai larg, să spunem European, ştiind că aţi avut ocazia de a străbate o bună parte din ţările Europei, cum vedeţi pădurea românească ,,integrată” în cea europeană?

– După evenimentele de la sfârşitul anului 1989, în urma deplasărilor ce le-am facut în ţările europene (Germania, Austria, Polonia, Ungaria, Iugoslavia, Italia, Franţa), precum şi în Canada, mi-am putut da seama de potenţialul uriaş pe care ţara noastră il are, mai ales in calitatea pădurilor, cu excepţia totuşi a Canadei, care are pădure şi multă şi bună. După 1989 au venit foarte mulţi silvicultori, cercetători, biologi şi chiar profesori din universităţi europene de profil ce ne-au vizitat pădurile, aducând numai cuvinte de laudă silvicultorilor din Banatul Montan pentru modul în care au gospodărit fondul forestier naţional. Puţine ţări din lume se pot mândri cu păduri virgine pe suprafeţe de peste 5000 de hectare, aşa cum sunt pădurile de fag de la Izvoarele Nerei.

– Meseria de silvicultor este frumoasă dar şi grea prin complexitatea ei. Cu siguranţă aţi avut satisfacţii dar probabil şi decepţii din care fară indoială aţi tras anumite învăţăminte. Ce puteţi transmite noii generaţii de  silvicultori prin prisma respectului faţă de pădure dar şi a dragostei faţă de această meserie?

– Pentru a fi un bun silvicultor trebuie în primul rând să-ţi placă natura şi apoi pădurea, ca parte integranta a acesteia. Pădurea trebuie privită ca pe o comunitate vie (constituită din arbori care la rândul lor sunt vii –  trăiesc şi mor).   Dacă nu punem suflet în ceea ce facem nu putem avea satisfacţii profesionale, indiferent de meseria pe care o practicăm. O particularitate a acestei meserii, este aceea că activitatea se desfasoară în aer liber, pe ploaie, pe vânt, zăpadă, secetă sau frig.

– Vedem şi la noi tot mai multe acţiuni prin implicarea unor diverse organizaţii şi instituţii, în problemele ecologice. Cele mai recente s-au desfăşurat sub genericul acestei ,,luni a pădurii” cum a fost şi cea iniţiată de postul de televiziune ,,Realitatea”, dar nu numai. Ce părere aveţi în privinţa efectului acestor acţiuni?

– Deşi sunt acţiuni de implicare a unor organizaţii şi instituţii pe probleme ecologice în ţara noastră, acestea sunt insuficiente, iar uneori nu sunt cunoscute la nivelul maselor largi de oameni. Şi acţiunea „luna pădurii” vine să contribuie la formarea unei viziuni ecologice dar şi la vindecarea unor „răni” pe care oamenii le-au provocat creînd dezechilibre în natură, în urma acţiunilor de tăieri rase pe suprafeţe întinse a pădurilor. Tăierile masive de păduri fară asigurarea regenerărilor, au dus în mare masură la apariţia unor calamităţi „naturale”, zicem noi, dar provocate de acţiunile necugetate ale omului.
Din păcate vorbim mult despre păstrarea echilibrului ecologic, dar facem prea puţin pentru protejarea naturii şi abia atunci când a ajuns „cuţitul la os”.
În ţara noastră datorită scăderii producţiei industriale, efectele poluării sunt resimţite într-un grad mai redus decât în alte ţări dezvoltate din acest punct de vedere. Cu toate acestea observăm că în puţinele locuri industrializate nu se fac investiţii de amploare pentru reţinerea substanţelor toxice emanate în aer, fapt ce  duce la poluarea aerului şi de aici la apariţia unor boli la oameni, la animale cât şi la plante.
Acţiunile întreprinse de postul de televiziune  „Realitatea” cât şi de Regia Naţională a Pădurilor, sunt benefice dar nu suficiente. Încă din şcolile primare, elevii trebuie să cunoască toate aspectele legate de natură, de presiunea omului asupra ei, cu toate consecinţele ce decurg din aceste influienţe. Astfel s-ar naşte o nouă societate civilă care ar răspunde prompt la toate acţiunile dăunatoare ţării şi prin aceasta asupra pădurilor, apelor, aerului, solului, animalelor etc.
Ocolul Silvic Mehadia are în vedere, în anul urmator, organizarea unui concurs la care vor participa elevii claselor a I a şi până în clasa a XII a, unde se vor acorda premii în bani, pe tema cunoaşterii şi protejării naturii.

–  În final am dori să cunoaştem care este viziunea dumneavoastră privind viitorul pădurilor în contextul legislaţiei actuale şi a atitudinii populaţiei faţă de respectarea acesteia.

– Cu toate greutăţile întâmpinate atât în retrocedarea pădurilor cât şi celor datorate crizei economice, pădurile din România vor juca în continuare un rol important atât ecologic cât şi economic. Românul s-a născut cu pădurea şi va trăi alaturi de ea, în principal datorită condiţiilor climatice, de relief şi de sol.
Problema principală ramâne gospodărirea acestei avuţii naturale regenerabile în regim silvic, regim care are la bază printre altele principiul continuităţii precum şi a calităţii pădurilor.
Legislaţia din ultima vreme deşi are multe lacune, a incercat să stopeze tăierile anormale de păduri dar, aşa cum se obisnuieşte la noi, cu jumătăţi de masură. Cu toate că de la apariţia noului Cod silvic nu a trecut decât un an, se lucrează la modificarea lui datorită unor prevederi care nu corespund conceptului actual cu privire la gospodarirea durabilă a pădurilor
De asemenea au apărut unele H.G.-uri care nu ţin seama de alte precizări anterioare, pe care le abroga, deşi sunt benefice pentru o gospodărire raţională a „aurului verde” şi nu în ultimul rând pentru mediul înconjurător.

– Vă mulţumim pentru amabilitate şi vă dorim mult succes !

Interviu realizat de Constantin Vlaicu,

publicat si in periodicul VESTEA (Mehadia) ( http://vestea.wordpress.com ), nr. 27 si 28 – aprilie si mai 2009.

1 Response so far »

  1. 1

    Venera said,

    FELICITARI PENTRU REALIZATORUL INTERVIEW-ului cu Inginerul silvicultor SABIN NICOLESCU, precum si pentru articolul aparut în Revista AGERO din Stuttgart.
    Am avut placerea sa-l cunosc pe Sabin Nicolescu cu sotia, precum si parintii lui Sabin.
    Bine spune un foarte vechi dicton: „Cum e tatal si fiul”, iar educatia se formeaza înca din „pântecul mamei”, dat fiind ca rezultatele le vedem si sunt palpabile.
    Nu ne cunoastem decât din anul 2005, pe când i-am vizitat în România, dar mi-a fost suficient sa-i cunosc parintii si sotia, pentru a-mi putea face o imagine a unor oameni integri, cultivati, sinceri si nu în cele din urma deosebit de altruisti si devotati familiei si prietenilor.
    Educatia primita de la parinti este rezultatul a ceea ce am aflat în plus din interview si articol.
    Vizita în Canada ne-a apropiat si mai mult, iar „aurul verde al Canadei”, asemanator celui al României, pe care-l cunosc destul de bine ca amatoare, ne-a servit de multe ori ca subiect de discutie.
    Doresc în continuare lui Sabin Nicolescu, multe succese în realizarea obiectivelor pe care si le-a propus, spre binele României, a progresului si civilizatiei.


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: