-Costică Oancă:”Povestea codrului”

(montaj din versurile lui Mihai Eminescu)

A FOST ODATĂ CA NICIODATĂ, că de n-ar fi fost nu s-ar mai povesti. A fost odată un împărat – codru, care avea un fiu numit Făt Frumos din Tei şi o fată numită Floare-Albastră. Încă din copilărie Făt Frumos are nostalgia acestei frumoase fete, fără s-o fi cunoscut vreodată măcar, motiv pentru care hoinăreşte mereu pe cărările ştiute şi neştiute ale codrului. („Fiind băiet, păduri cutreieram”, strofa I).

La rândul ei şi fata era însufleţită de acelaşi dor nedefinit. Ea preferă lacul în apele căruia, cu practici folclorice, speră să-şi vadă alesul inimii. („Crăiasa din poveşti”).

După multă umblare şi căutare a „nu ştiu ce”, într-o bună zi se întâmplă minunea: Făt Frumos, ajuns în faţa vechiului tei, vede cum acesta se deschide şi din el coboară, ca dintr-o vrajă fata care-l uimeşte cu frumuseţea ei. („Fiind băiet, păduri cutreieram” – ultimele strofe).

Altădată ea, în timp ce mergea necăjită spre mănăstirea unde o trimisese tatăl ei pentru a se călugări, se trezeşte înainte-i cu Făt Frumos, care stătea lângă teiul lui sfânt. („Făt Frumos din tei”).

De cum s-au întâlnit, s-au şi recunoscut, de parcă se ştiau de când lumea. Apoi se întâlnesc din ce în ce mai des, fie lângă lacul cel albastru, fie lângă teiul vechi şi sfânt, fie lângă izvorul cel în vrajă care sună tainic în urechi, la mijloc de codru unde se-mprietenesc cu ale păsărilor neamuri, cu stejarii, cu cerbii, cu luna ori cu luceferii.

De multe ori, în mintea lui de poet, Făt-Frumos, o visează pe Floare-Albastră în ipostaza de mireasă a lui. („Călin – file de poveste” – portretul fetei).

Dar… frumuseţea pare să nu zăbovească prea mult în lume. Vine singurătatea, îngerul ei păzitor – şi o duce. Şi aşa într-o bună zi ea închide ochii.

Toate făpturile pădurii o urmează urându-i „noapte bună”, dar nici un somn nu este aşa de mândru ca al ei. („Somnoroase păsărele” – primele strofe).

Icoana stelei ce-a murit încet pe cer se suie. Şi eroul nostru, Făt Frumosul poet, porneşte la drum pe urmele iubitei sale în speranţa de a reface toate clipele trăite împreună şi aşa toate locurile, toate momentele sunt reconstituite cu atâta insistenţă şi migală, încât rezultatele întrec realitatea.

Iată-l din nou lângă lacul cel albastru, sub un salcâm pe un deal, în fapt de seară, lângă izvorul ce tremură pe prund, sau alături de-ale păsărilor neamuri, care, la fel, îşi exprimă regretul pentru absenţa aceleiaşi prietene. („Lacul”; „Sara pe deal”; „Freamăt de codru”; „Şi dacă…”).

„Şi timpul creşte-n urma mea”, – spune eroul-poet plecat demult în lume, dar mereu cu gândul la codrul copilăriei sale. Revine într-un târziu la locurile natale, dar nu stă mult, deşi pădurea îl roagă să rămână la ea. („O, rămâi…”).

Lumea ce gândea la basme şi vorbea în poezii s-a dus; până şi glasul pădurii sună altfel, la gândul că timpul se dovedeşte neiertător. („Revedere”).

Ziua scade, noaptea creşte; bate vântul dintr-o parte; trec în stoluri rândunele – tot atâtea urme ale timpului, care fac din om o fiinţă călătoare pe pământ. („Ce te legeni…?”)

Vine o vreme – şi a şi venit – când Făt Frumos se desparte şi el de lumea în mijlocul căreia şi-a dus existenţa. Lumea de azi, spre deosebire de cea a copilăriei sale, l-a făcut să nu regrete această despărţire.

Un dor de somn îl cuprinde şi vrea să doarmă la marginea mării, acoperit de flori, de brazi, de lună şi luceferi convins fiind că astfel îşi va regăsi iubita precum miticul Orfeu pe Euridicea sa.

(„Mai am un singur dor”).

Cercul se închide. Pădurea toată îl urmează în adormire. Nici un somn nu este aşa de frumos cum este al lui. Toate făpturile pădurii îl urmează urându-i „noapte bună”. („Somnoroase păsărele” – ultimele strofe).

Prof. COSTICĂ OANCĂ,

Com. Corod, Jud. Galaţi

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: