-Ioana STUPARU:,,Amintiri cu caişi”

Amintiri cu caişi

Timpul a trecut alergând peste noi. La fel ca şi peste cei doi caişi care stau de strajă zi şi noapte în faţa cuniei. Parcă sunt fraţi gemeni. Fiecare are pornite din tulpină câte două ramuri care-i formează coroana.

Mă uit la ei şi nu-mi vine să cred cât de mult li s-au îngroşat tulpinile. Parcă mai ieri erau cât degetul de subţiri.

_ Câţi ani au împlinit caişii ăştia, mamă?

_ Sunt de-o seamă cu Cătălin – mi-a răspuns ea. Părul orzatic e de-o seamă cu Văluţu, cireşul e de-o seamă cu Mihăiţă…

Aşa număra mama anii pomilor care se aflau la noi în ogradă. Fiecare avea legătură cu câte un eveniment care s-a petrecut, atunci, la noi în familie.

_ Trebuie să punem alţii, – a precizat ea. Ca să nu rămânem fără caişi în bătătură. Aici, la noi, e pământul nisipos, iar caişii nu au viaţă lungă. Cum începe să intre uscătura-n ei, trebuie să te-aştepţi că n-o mai duc mult.

_ La gust cum sunt caisele? am întrebat-o.

_ Ca mierea, – mi-a răspuns bucuroasă, ca apoi să se întristeze şi să zică: aşa e, că tu nici n-ai apucat să le guşti! Că de câte ori ai venit pe acasă, s-a nimerit să fie, după ce s-au trecut caisele.

*

În vara următoare, s-a nimerit să ajung pe-acasă tot când timpul caiselor trebuia să fie trecut. Însă, mare mi-a fost mirarea!

_ Ce s-a-ntâmplat cu caişii anul ăsta, mamă? am întrebat.

_ Nimic, ce să se-ntâmple?

_ De ce din doi caişi numai o creangă are potop de fructe, iar restul, nimic?

Mama mi-a răspuns cu sufletul împăcat:

_ Asta e jumătatea ta de cais pe care ţi-am păstrat-o. Ca să apuci şi tu să le afli gustul măcar anu-ăsta.

_ Celelalte s-au trecut de mult?

_ S-au trecut de gogeamitea timp.

_ Doamne, şi cum ai reuşit să păstrezi întreagă, o jumătate de cais? am întrebat emoţionată, fiindcă nici prin gând nu mi-ar fi trecut să primesc o asemenea surpriză: “să văd în faţa ochilor o jumătate de pom de culoare galben-portocaliu”, deoarece erau atâtea fructe, încât frunzele abia se mai vedeau.

_ La-nceput a fost mai greu – a zis mama. Până a aflat lumea că nu glumeam  când ziceam: “Asta e jumătatea de cais pe care-o păstrez pentru Nicuţa mea! Fiindcă ea n-a apucat să guste caisele-astea până-acu’. Nimeni nu are voie să rupă o fructă din creanga asta!”. “Şi dacă nu vine?” mă-ntrebau unii. Iar eu le spuneam: “Vine-nu vine, asta e! Le las să se strice-n pom, dar mâna spre ele nimeni n-are voie s-o-ntindă! Numai dacă or cădea singure, n-am ce le face!”.

_ Chiar n-ai dat la nimeni? Nici da’ Anicăi? Ai rezistat matale, să nu-i dai, când îţi zicea: “Mai dă-mi, fa, Florico şi mie nişte caise, ca să mănânc cu pâine?”.

_ Ce e drept, ei i-am mai dat. Că pentru ea s-a mai găsit. Dar nu le-am rupt din pom. I-am dat de-alea care cădeau pe jos. Le adunam şi le puneam de-o parte. Fiindcă ştiam că vine să ceară ca să mănânce cu pâine. Şi era mai mare păcatul să nu-i dau!

*

Când a venit da’ Anica la noi în bătătură a zis bucuroasă:

_ A venit doamna Inuţa!

Aşa îmi spunea ea de la un timp încoace. Fapt pentru care am dojenit-o din nou:

_ Nu mă mai domni atâta, mă, da’ Anică! Zi-mi Nicuţa, aşa cum îmi spune mama!

_ Nu, că şade ruşâne! a răspuns ea cu ochii în pământ. Matale eşti învăţată carte, iar eu nici să mă iscălesc nu ştiu!

_ Şi ce dacă? Ce naiba, mă, da’ Anică, tocmai matale care mă ştii de când m-a făcut mama?! Te rog să-mi spui pe nume de-acum încolo!

_ Nu, cu dada, că mi-e ruşâne! Mai bine-ţi zic eu lu’ matale “doamna Inuţa!”. Ca să-mi fie sufletu’ mulţumit!

S-a dus lângă cais şi cu curaj a întins mâna să rupă o fructă.

_ Ia, da’ Anică, fiindcă de astăzi s-a dat drumu’ şi la jumătatea asta de cais! i-a zis mama cu sufletul împăcat.

IOANA  STUPARU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: