-Venera E.DUMITRESCU-STAIA:,,22 APRILIE, ZIUA MONDIALA A PAMÂNTULUI”

Un scurt PROLOG ma determina sa mentionez un Dicton latin, anume – UBI BENE, IBI PATRI – (UNDE NE ESTE BINE, ACOLO E PATRIA, expresie apartinând lui PACUVIUS, citat de CICERO în TUSCULANAE DISPUTATIONES, dar întâlnita cu oarecari modificari si la ARISTOFAN, de unde este posibil sa fi fost preluat.

În trecut acest dicton era socotit ca o deviza a oportunismului, dar odata cu atenuarea sentimentelor nationaliste si a patriotismului fanatic, lumea moderna si în ultimul timp odata cu MONDIALIZAREA, s-a ajuns din ce în ce mai mult la a nu mai considera unica patrie acolo unde ne-am nascut si am crescut pâna o anumita vârsta matura, sa fie unicul loc de munca. Disparitia barierelor impuse de frontiere, exodul în cautare de locuri de munca si, poate, un trai mai bun, facând ca din ce în ce mai multi sa fie adeptii dictonului mai sus citat.

Oricare ar fi situatia, un lucru este sigur si anume ca: “Patria, familia si prima iubire” nu se pot uita, indiferent pe ce meleaguri ne-am afla, motiv pentru care m-am hotarât ca în aceasta ZI MONDIALA A PAMÂNTULUI, sa încerc sa scriu câte ceva despre noua mea Patrie, anume Canada, unde m-am stabilit în urma cu aproape 25 de ani, sosind la vârsta senectutii. Nedespartita de biblioteca ce o aveam în tara, a fost bagajul cel mai pretios pe care l-am adus cu mine si cu aceasta ocazie, am recitit nemuritoarele poezii scrise de marii nostri scriitori COSBUC, CREANGA, EMINESCU, ALECSANDRI  s.a., care neîncetat au cântat PAMÂNTUL STRAMOSESC AL ROMÂNIEI.

 

Pentru a intra direct în subiectul acestei ZILE, amintesc ca acest eveniment a fost celebrat pentru prima oara în ziua de 22 APRILIE 1970, ZIUA PAMÂNTULUI  fiind astazi recunosuta ca evenimentul popular cel mai important în toata lumea. Fondatorul acestui eveniment este Senatorul american GAYLORD NELSON, care a încurajat studentii sa puna în mers Proiectul de sensibilizare al mediului înconjurator în comunitatile lor. Astazi, Ziua Pamântului este celebrata în toata lumea, de mai mult de 500 milioane oameni facând parte din 184 tari. În ziua de 30 Martie 2005, UNESCO a publicat prima evaluare a ecosistemului pentru milenar, un raport acablant asupra impactului omului pe Planeta. În cursul ultimilor ani, acti vitatile umane au modificat ecosistemele pentru a satisface cererea crescânda a alimentatiei, de apa potabila, de lemne, de fibre si de energie.

O degradare ireversibila cu consecinte dezastruoase, deoarece buna-stare a omului este amenintata de acum în 40 de ani.

 

Considerând aceasta minunata tara cea de-a doua patrie, bineînteles ca de la început am cautat sa-mi completez cunostintele geografice si istorice pe care le posedam înca din România, pe când Istoria si Geografia faceau parte din programa analitica începând chiar cu clasele primare pâna la Bacalaureat, în ceea ce ma priveste Bacalaureatul absolvindu-l în anul 1945.

 

Dat fiind ca este vorba de mult apreciata publicatie virtuala PAGINA VERDE, am considerat sa contribui cu câteva date si despre noua mea patrie – Canada, fiind cea mai întinsa dupa Rusia. Suprafata teritoriala a Canadei, care se întinde de la Oceanul Pacific la Oceanul Atlantic, iar în partea de Nord atinge limita Arctica având o suprafata teritoriala de 9.975.000 kmp, cu o suprafata de 27.300.000 ha.si o populatie de 33 milioane locuitori. Canada adaposteste 10% din toate padurile lumii, acoperind aproape jumatate din teritoriul ei, la care se adauga câteva mii de lacuri. Canada joaca un rol-cheie în protectia gestiunii padurilor sale. Cu 20% surse de apa potabila, padurile canadiene joaca de asemenea un rol-cheie în protectia acestor resurse.

 

Ce este un arbore si ce este o padure? Un arbore este o planta lemnoasa cu durata vesnica, care creste la o înaltime de cel putin 4, 5 m. O padure este o comunitate biologica dominata de arbori si alte plante lemnoase care adapostesc diverse specii de flora si fauna. În Canada exista 180 specii de arbori indigeni, padurile canadiene reprezentând “plamânii Pamântului”. Deci arborii si ecosistemul padurilor sunt extrem de importante pentru spatiul înconjurator. Pentru Canada, padurile joaca un rol economic foarte important în furnizarea de produse forestiere. Numai în anul 2008, Canada a exportat un total net de 30.2 mld.dolari canadieni de produse forestiere, ceea ce a permis noi locuri de munca. Aceste exporturi cuprind hârtia pentru jurnale, alte tiparituri, cutii de cartoane, lemn bun pentru taiat cu fierastraul de rasinoase, precum si pasta pentru preparat hârtia. Aproximativ 80% din produse se exporta în Statele Unite, iar în ultimii ani si în câteva tari europene. Padurile canadiene acopera 45% din teritoriu, adica 417,6 mil.ha., pe o suprafata continentala de 921,5 mil.ha.

 

Mentionez faptul ca 94% din aceste paduri canadiene, apartin proprietatii publice, iar restul de 6% apartin celor 425.ooo proprietati funciare. Guvernul Federal, poseda 23% din padurile publice, iar Guvernul provincial 71%. Alte paduri, respectiv padurile urbane, constituie numai o mica parte din peisajul canadian, dar ele joaca un rol important în purificarea apei si aerului a 80% din canadieni care traesc în orasele mai mari sau mai mici.

Canada are obligatia internationala în ce priveste gestiunea padurilor, jucând un rol împortant în discutiile internationale. Consiliul canadian al ministrilor de resort, format în anul 1985, se ocupa de coordonarea si usurarea masurilor de cooperare, vizând a orienta durabilitatea padurilor canadiene. De asemenea au elaborat un Catalog de criterii si indicatori conexe a gestiunii durabile a acestor paduri, inclusiv prezervarea diversitatii biologice, mentinerea si ameliorarea conditiilor si productivitatii ecosistemului padurilor, conservarea resurselor în pamânt si apa, contributia ecosistemului padurilor în ciclul ecologic global, binefacerile multiple pentru societatea canadiana si responsabilitatii societatii în materie de dezvoltare durabila.

Cea mai mare parte a arborilor indigeni au ajuns în Canada în ultimii 10-20 ani, de când a început topirea straturilor glaciale.

 

Despre vestitul ARTZAR (ERABLE) CANADIAN, a carui frunza este imprimata si pe Drapelul canadian, este nu numai fala canadienilor, dar acest arbore este vestit în toata lumea pentru produsul minunat cu gust dulce si bun pentru sanatatea omului, fiind un aliment tonic – anume SIROPUL DE ARTAR, care se extrage spre sfârsitul iernii si începutul primaverii, din seva bruta  a tulpinei arborelui. Cultivatorii acestor arbori, în afara ca se ocupa de extragerea produsuuil si exportarea în toata lumea, ajungând pâna în Japonia, care este  un principal importator, nu numai sub forma de sirop, dar si de bomboane si alte produse de cofetarie, organizeaza adevarate excursii în zonele vizate, unde în fata cabanelor cu specific, se instaleaza banchete cu zapada, iar deasupra se toarna siropul înca fiind cald, turistii folosind anumite betisoare pe care le rasucesc deaspra siropului scurs pe zapada si-l manânca, asa cum odata….la noi în România, se gasea cu ocazia Mosilor “ZAHARUL SUFLAT PE BATZ”. Mentionez ca multi turisti vin din întreaga Europa, special pentru a gusta locco acest produs natural al vastelor paduri canadiene.

 

“Am încalecat pe-o sha si v-am spus…. nu o poveste, ci un adevar”.

 

Venera E.Dumitrescu-Staia

(Montréal-Canada)

4 Răspunsuri so far »

  1. 1

    cezarina adamescu said,

    UN ARTICOL PERTINENT, DEOSEBIT DE INTERESANT, CARE NE-A OFERIT INFORMAŢII UTILE ŞI PLĂCUTE DESPRE PĂDURILE CANADEI ŞI DESPRE ARBORII CARE O LOCUIESC. MI-A PLĂCUT FOARTE MULT ACEASTĂ „POVESTE ADEVĂRATĂ” DESPRE ARŢARUL CANADIAN, SCRISĂ CU ŞARM ŞI ISCUSINŢĂ DE O PROFESIONISTĂ A PĂDURILOR ŞI A NATURII. VĂ MULŢUMIM, STIMATĂ DOAMNĂ VENERA R. DUMITRESCU-STAIA.

    CU PREŢUIRE,
    CEZARA ADAMESCU

    • 2

      Venera E.Dumitrescu-Staia said,

      Stimata Doamna Cezara Adamescu, va multumesc pentru atentia acordata si – en revanche – va marturisesc ca si eu va citesc cu mare atentie si va admir scrierile – SA DAM CEZARULUI CE ESTE AL CEZARULUI.
      În masura timpului disponibil, voi cauta în continuare sa-mi exprim sentimentele sincere fata de România, tara mea de origine si de dor, precum si de noua mea Patrie canadiana. Toate acestea spre binele celor care sunt dornici sa afle ceea ce se petrece si „dincolo de gardul casei”.
      Cu admiratie si respect,
      Venera E.Dumitrescu-Staia

  2. 3

    cezarina adamescu said,

    Mulţumesc din suflet. Nu m-aş fi gândit…Azi v-am citit şi la revista Agero-Stuttgart acelaşi articol. Felicitări.
    E foarte bine că vă exprimaţi dragostea de ţară şi dorul, prin scris. E minunat. E ca o cuminecătură. Din care dai şi la alţii o fărâmă şi tot nu se termină.
    Cu preţuire, Cezara Adamescu

  3. 4

    Venera E.Dumitrescu-Staia said,

    LUMEA ESTE MICA, mult stimata Doamna Adamescu si eu v-am „întâlnit” pe AGERO…, o alta publicatie virtuala, foarte mult apreciata atât de mine, cât si de alti cunoscuti de origine româna din diaspora, cu care comunic, apreciind articolele care sunt scrise cu multa pricepere redactionala, obligând pe cei care, poate, nu cunosc potentialul românilor de a se exprima.
    Un cugetator spunea ca: „CINE NU CUNOASTE TRECUTUL TARII DE ORIGINE, NU POATE AVEA PREZENT SI CU ATÂT MAI MULT VIITOR”.
    Colaborarea mea cu AGERO dateaza cu multi ani în urma, datorita DOMNULUI LUCIAN HETCO, care cu multa pricepere redactionala, inteligenta si „last but not least” , umanitate, mi-a acceptat colaborarea. Este publicatia, unde putem comunica cu cititori si scriitori competenti, care cu oportunitate gasesc subiecte interesante si absolut necesare noilor generatii, privitoare la trecutul României si de ce nu despre noile PATRI…., unde ne aflam.
    Multumesc stimata Doamna Adamescu
    Venera Dumitrescu-Staia


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: