-Gheorghe Antohi:,,Poeziile pădurii”
MI-E DRAGĂ PĂDUREA
Mi-e dragă pădurea în zori
Cu nori alburii printre flori
Arzând printre frunze şi rouă
Pe când viscoleşte sau plouă.
.
Mi-e dragă pădurea de-argint
Cu vânturi spre creştet vuind,
Cu fire de iarbă crescând
Cu apele repezi dansând.
.
Mi-e dragă pădurea de vis
Al Terrei iubit Paradis,
Tulpini, lumânări pân’ la cer
Şi flori, lampadare-n eter.
………………….
MÂŢIŞORI DE SĂLCIOARĂ
Vântul bate şi e soare,
Mâţişorii dau în floare,
Verde crud pe ram apare
Puf albind pluteşte-n zare.
.
Mâţişori de sălcioară
Clopoţei de primăvară;
Soarele de crengi i-anină
Noaptea luna îi alină.
.
Clopoţei, sunaţi în zare
Tremurând la orice boare,
Daţi de veste-n toată ţara
C-a venit iar Primăvara….
…………………
PE-O DUNGĂ DE VARĂ
Vise în clocot
de zarzăr sau măr
mândră codană
cu flori prinse-n păr;
Brâu curcubeu
ca ploaia de vară
Soare-mpărat
lucind peste ţară.
.
Timp petrecut
pe-o dungă de vară
cântec arzând
pe-o verde chitară
Triluri doinite
de privighetori
cămăşi ţesute
minuni printre flori…
……………….
FRUNZIŞUL IUBIRII
Din frunzişul-nmiresmat
Am făcut iubirii pat,
Şi din razele de lună
Împletit-am o cunună.
.
Am cules boabe de rouă
Argintate, câte două
Şi le-am dat mândrei să bea
Să-mi primească dragostea.
.
Am desprins din Carul Mare
O steluţă sclipitoare
Luminoasă şi măiastră
Lampă veşnică-n fereastră…
…………….
GHEORGHE ANTOHI
(Învăţător Şcoala 33 Galaţi)
23 aprilie 2009
Lasă un comentariu